Fiscul nu intentioneaza sa modifice pana in 2007 regimul de impozitare a veniturilor obtinute din dobanzi de persoanele fizice si nici Uniunea Europeana nu face presiuni in acest sens.
"Ideea vehiculata anul trecut privind posibilitatea globalizarii veniturilor din dobanzi nu este aplicabila cel putin pana la data aderarii la UE, iar din discutiile purtate pe acest subiect cu Comisia Europeana nu a aparut vreo conditionalitate in acest sens", a declarat pentru Ziarul Financiar Maria Manolescu, secretar de stat in Ministerul Finantelor.
Ea spune ca Romania nu-si poate permite in aceasta faza sa faca vreo miscare care sa poata conduce la descurajarea economisirii - esentiala pentru mentinerea alimentarii cu resurse a sistemului bancar pe masura cresterii continue a cererii de creditare.
Cu alte cuvinte, veniturile din dobanzi vor fi impozitate la acelasi nivel de 1% cel putin pana la 1 ianuarie 2007 - data tinta a aderarii, impozitul fiind retinut direct de banca.
La inceputul lui 2003 era discutata posibilitatea includerii acestei surse de venituri in categoria celor supuse globalizarii - cumulate cu sursele principale si taxate la un loc.
In aceeasi situatie s-ar fi aflat si veniturile obtinute de persoanele fizice sub forma dividendelor, insa Fiscul a renuntat la astfel de intentii. In schimb, de la 1 ianuarie 2005 impozitul pe veniturile din dividende obtinute de indivizi se dubleaza, ajungand la 10% - nivel egal cu cel suportat de persoanele juridice.
Dupa 14 ani marcati de eruptii ale inflatiei la peste 100% si deprecieri-soc ale leului care au zdruncinat increderea in castigul adus de economisirea in lei, depozitele populatiei in banci au reusit in sa atinga in vara acestui an nivelul de la care incepuse prabusirea in decembrie 1990: echivalentul a 5,2 miliarde de euro.
Cel mai mare salt a fost inregistrat recent, in perioada decembrie 2003-iulie 2004, cand economiile s-au majorat cu circa 17%, dupa trei ani la rand in care oscilasera usor deasupra pragului de 4 miliarde de euro depasit de-abia in 2001.
Mentinerea si chiar consolidarea capacitatii de economisire a avut loc in conditiile in care mari sume de bani s-au dus pe rambursarea de credite, mai ales incepand din toamna anului trecut. Inca din primavara lui 2003 economisirea dadea semne de descurajare, tocmai cand avea sa urmeze o crestere exploziva a creditarii.
Cum de au continuat sa vina leii in banci? Cele trei majorari succesive ale dobanzii de interventie a BNR in toamna lui 2003, reflectate in dobanzile practicate de bancile comerciale la depozite, precum si aplatizarea fara precedent a castigurilor aduse de plasamentele in valuta, au transformat economisirea in lei intr-una din cele mai profitabile modalitati de inmultire a banilor.
Asa se face ca populatia si-a mentinut o pozitie confortabila de creditor net fata de sistemul bancar, cu depozite de 5,5 miliarde de euro si credite in sold de circa 2,3 miliarde de euro.
Ramane de vazut masura in care aceasta evolutie ar putea fi afectata de recentul curent de scadere a dobanzilor practicate de bancile comerciale, desi scaderea acestora devenise inevitabila in conditiile acumularii unei marje prea mari peste inflatie. Mentinerea capacitatii de economisire este cu atat mai importanta cu cat febra creditului de consum risca sa absoarba marea masa a disponibilitatilor banesti.
razvan.voican@zf.ro
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
