Guvernatorul BNR Mugur Isarescu isi asuma public indeplinirea obiectivului de reducere a inflatiei pana la 9% la sfarsitul lui decembrie. El se declara hotaart sa arunce in joc toate instrumentele de care poate dispune banca centrala, daca in anii trecuti nu a facut-o.
Desi piata incepe sa-si piarda rabdarea asteptand reluarea tendintei de scadere a dobanzilor, Isarescu spune ca momentul ar putea fi si mai mult intarziat daca deficitul de cont curent nu se calmeaza.
"Asigur comunitatea de afaceri ca ne vom bate cu toate armele pentru atingerea tintei de inflatie", a declarat guvernatorul BNR la conferinta "Mugur Isarescu si invitatii sai", de la targul financiar FinFair.
Guvernatorul spune ca acesta este "cel mai bun lucru pe care il poate face banca nationala a statului roman".
Cum anume? "Vom controla lichiditatea sub orice forma. Sterilizam imediat orice intrare de lichiditati: cu o mana valuta, cu cealalta leii", asigura seful BNR, hotarat sa doboare in sfarsit inflatia dupa 14 ani.
Succesiunea declaratiilor privind obiectivul inflatiei a continuat sambata, cand Isarescu a afirmat in fata dealerilor ca "semnificatia unei inflatii de o singura cifra trece cu mult dincolo de o tinta monetara, reprezentand intrarea intr-o stare de stabilitate efectiva".
Dincolo de activitatea de atragere in depozite a excesului de lichiditati de pe piata monetara, stabilitatea cursului valutar ramane principala arma a BNR pentru sugrumarea inflatiei. De altfel, supraperformanta din aprilie, cand inflatia nu a trecut de 0,6%, contrar unor asteptari net mai pesimiste, se datoreaza intaririi leului pe piata valutara.
"Tii cursul ca sa zdrobesti spinarea asteptarilor inflationiste", explica procesul Mugur Isarescu. In acelasi timp, guvernatorul arata ca "nu ne permitem o ancora prea puternica in curs din cauza deficitului extern spre limita".
"Aprecierea leului stimuleaza inclinatia spre consum si indatorare, iar daca tendinta de apreciere nu va continua, din cauza unui deficit cvasifical insuficient de redus, de exemplu, va aparea o problema, fata de care bancile sunt insuficient pregatite", avertizeaza economistul Daniel Daianu, fost ministru al finantelor.
Analistii sunt insa de acord ca banca centrala nu va ezita sa sacrifice o eventuala deteriorare a balantei externe in fervoarea sa de a marca intrarea Romaniei in randul economiilor stabile, functionale, cu inflatie de sub 10%. Si totusi, seful BNR se declara ingrijorat de ritmul extrem de rapid de crestere a importurilor, care reflecta o cerere agregata care tinde sa iasa de sub control. De ce? Pentru ca aceasta cerere nu reprezinta decat o alta fata a inflatiei, ascunsa dupa stabilitatea cursului de schimb, si care poate strica socotelile bancii centrale o data scapata de sub control.
Dan Pascariu, presedintele HVB Bank Romania, sustine ca a venit vremea ca Romania sa treaca pe consumul intern drept motor de crestere economica.
"Puterea de cumparare inca este scazuta si va ramane asa o perioada. In aceste conditii, creditul constituie o premisa pentru cresterea consumului intern", spune Pascariu. El considera ca pe masura ce cresterea consumului intern se va cofirma ca tendinta stabila, vom asista la dezvoltarea de capacitati de productie locale, care vor conduce la scaderea treptata a importurilor.
In acelasi timp, Dan Pascariu arata ca atat timp cat dobanzile la lei raman ridicate nu se poate astepta reducerea preponderentei creditului in valuta, nici la asigurarea unor surse de finantare pe termen mediu si lung in lei pentru banci.
Isarescu isi mentine discursul lansat recent prin care recunoaste ca inflatia ramane o mare problema nerezolvata in Romania. "E greu sa mai vorbesti de rabdare. Stim riscurile acestui proces intarziat de dezinflatie", spune guvernatorul.
El admite ca expectatiile inflationiste pot fi alimentate chiar prin mentinerea dobazilor ridicate. In conditiile in care majorarea acestora, dupa reducerea din prima jumatate a lui 2003, a fost impusa tocmai ca masura de preintampinare a acumularii de presiuni inflationiste in toamna aceluiasi an.
Si astfel, "banca centrala a statului roman" se vede prinsa intr-un ghem de obiective ambitioase, interconditionate, in care apasarea unei pedale de politica monetara poate insemna sacrificarea unui obiectiv in favoarea altuia, cu riscurile de rigoare.
BNR se arata dispusa sa riste de aceasta data de dragul bifarii obiectivului de reducere a inflatiei. Desi este constienta ca persistenta nucleului dur al arieratelor din economie poate face oricand ca inflatia sa rabufneasca de sub capacul instrumentelor monetare. Asa incat guvernatorului nu-i ramane decat sa spere mai departe in vointa executivului de a mai face ceva reforma structurala, aratandu-se optimist in privinta functionarii mixului de politici macroeconomice, dar si al efectelor de ancora pe care le pot da incheierea noului acord cu FMI, precum si "vestile bune de pe frontul integrarii".
El reaminteste de fiecare data marile problemele care "inhiba" activitatea bancara - intarzierea restructurarii in economie si arieratele ca element major de surogat monetar, care mineaza trendul de dezinflatie.
Isarescu nu ascunde ca nu va putea merge pana in panzele albe cu folosirea cursului de schimb in lupta cu inflatia.
"Utilizarea cursului drept ancora este un vis frumos dar periculos. Ansamblul politicilor macroeconomice si structurale trebuie sa-si dea mana pentru o economie de piata functionala. Altminteri, ancora produce iluzii, iar utilizarea excesiva are efecte contrare de durata", a spus guvernatorul in fata dealerilor de pe pietele monetara si valutara.
"Daca aprilie valideaza deteriorarea deficitului de cont curent, BNR nu va putea exagera cu aprecierea leului", a spus Daniel Daianu.
In privinta dobanzilor, Daianu a explicat ca acestea sunt considerate la un nivel inalt in principal din perspectiva diferentei dintre valoarea nominala a ratei dobanzii si rata inflatiei.
"Marjele raman ridicate si nu ma astept sa scada in mod considerabil in perioada urmatoare. Ele raman o problema", a mai afirmat fostul ministru al Finantelor.
El a atras atentia ca deficitul bugetar, principalul instrument prin care Guvernul poate actiona pentru limitarea deficitului extern, porturilor, a fost deja ajustat, pana la 2,1%, fiind imporbabil ca autoritatile sa apeleze la o corectie suplimentara intr-un an electoral.
Apetenta pentru creditul de consum
Exista inca o apetenta consistenta pentru creditul de consum, 17% din populatia din mediul urban declarandu-se convinsa ca va contracta un astfel de credit pana la sfarsitul anului, a afirmat Rasvan Radu, vicepresedinte al Raiffeisen Bank, citand un studiu realizat de banca.
El a apreciat ca primul trimestrul al acestui an a consemnat cresteri modeste ale creditului, dupa "ianuarie exploziv" urmand un "februarie dezastruos", sub impactul psihologic al masurilor luate de BNR pentru temperarea creditarii.
"In aprilie am vazut o oarecare dezmortire a cererii", spune Radu.
In ceea ce priveste evolutia creditului ipotecar, vicepresedintele Raiffeisen o considera o "dezamagire fata de boomul asteptat", acesta regasindu-se mai mult in preturile de pe piata imobiliara.
Imprumuturile destinate firmelor si populatiei ar putea avansa in acest an cu o valoare absoluta comparabila majorarii de anul trecut, datele preliminare aratand o reluarea a cresterii creditelor, incepand cu luna aprilie, a declarat guvernatorul BNR, Mugur Isarescu.
Pentru acest an, Rasvan Radu anticipeaza dezvoltarea intermediarilor specializati in credit finance, in timp ce comerciantii de electrocasnice se vor concentra pe extinderea spatiilor de vanzare si penetrarea mai puternica a segmentului IT.
In acelasi timp, oficialul Raiffeisen se asteapta la cresterea ponderii cardurilor de credit in finantarea consumului..
In luna martie, soldul imprumuturilor acordate firmelor si populatiei a crescut cu 3,5% (3% in termeni reali), pana la un nivel de 325.097 miliarde lei, ca urmare a majorarii cu 0,6% a componentei in lei si cu 5,9% a celei in valuta.
razvan.voican@zf.ro
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
