Prima pagina

Leul nu se mai sperie de obisnuita depreciere de toamna

Leul nu se mai sperie de obisnuita depreciere de toamna
14.09.2004, 00:00 19

Toamna 2004 nu va aduce obisnuitele presiuni sezoniere pe cursul leului, atat timp cat factorii impotriva unei deprecieri a leului sunt mai numerosi si mai puternici decat cei care ar putea provoca, teoretic, o slabire a leului. Aceasta desigur exceptand varianta in care banca centrala ar recurge la o devalorizare-lectie pentru cei care se imprumuta in valuta, in lipsa altor bariere in calea apetitului de nestavilit pentru credite in euro si dolari.
Leul era ieri cu 19 unitati mai valoros in euro fata de cotatia de la inceputul anului (41.117 lei/euro), in timp ce deprecierea in raport cu dolarul american nu depasea 2,9%.
Cum ar putea arata sfarsitul de an in viziunea bancilor? ABN Amro prognozeaza pentru sfarsitul anului un curs de 42.061 lei pentru un euro, ING merge cu estimarile pana la 42.200 lei/euro, in timp ce BRD vede un euro ceva mai puternic, la 42.500 lei.
"Inca noua luni de acum incolo nu au de unde sa apara presiuni de depreciere a leului. Posibil in primavara viitoare", afirma un dealer.
Un factor important care sustine aceasta estimare il constituie intrarile de valuta, care se mentin ridicate. Desi din aceasta luna piata valutara a inceput sa inregistreze deficite de pana la 50 milioane de euro intr-o saptamana, jucatorii spun ca acestea sunt pasagere.
"Un factor impotriva deprecierii consta in reducerea tintei de deficit bugetar pe anul in curs, ceea ce va reduce posibilele presiuni provocate de tendinta cheltuirii banilor mai ales pe final de an. Apoi importurile de energie sunt finantate din credite, deci nu trec prin piata valutara, iar rezerva BNR este oricum foarte confortabila pentru a evita presiuni de genul celor din noiembrie 2003", comenteaza Marius Stoica, director adjunct al Directiei operatiuni de piata din BRD.
"Fata de alti ani, aprecierea reala a leului se bazeaza pe intrari de valuta. Chiar daca apar deficite temporare in piata, tendinta nu se schimba. Ma indoiesc ca vor aparea presiuni de depreciere in noiembrie-decembrie", spune Cristian Sporis, trezorierul Raiffeisen Bank.
Ca intrarile de valuta pe piata au fost in crestere constanta in acest an, nu mai incape indoiala: numai BNR a cumparat 2,2 miliarde de euro in opt luni. Practic, banca centrala a ajuns sa se lupte sa deprecieze leul, cu tendinte de crestere chiar in termeni nominali in lipsa interventiilor.
Cursul leu/euro a fluctuat intr-o banda din ce in ce mai ingusta, oscilatii mai mari inregistrandu-se numai in cazul dolarului.
Importurile sezoniere dinaintea sarbatorilor de iarna ar putea amplifica cererea de valuta de pe piata, mai ales in conditiile in care este de asteptat un nou puseu al creditului de consum, in urma scaderilor de dobanda la lei. Insa cresterea cererii nu ar avea decat sa "corecteze" aprecierea reala a leului, care se apropiase se limita superioara de intervalului de 2-4% indicat de BNR, in raport cu cosul valutar euro/dolar.
Toata aceasta stabilitate a cursului, de negandit in anii trecuti, ii lasa fara argumente pe bancherii care mai incearca sa le propuna clientilor credite in moneda nationala. Mirajul unui cost al creditului in euro sau dolari in care componenta legate de depreciere devine neglijabila, nu poate fi contracarat cu reduceri de cateva puncte procentuale ale dobanzilor la creditele in lei. In acelasi timp, leul se poate lauda ca nu a afectat competitivitatea exporturilor in ciuda aprecierii sale in termeni reali.
In acest moment, numai banca centrala ar putea da un bobarnac leului pentru a aminti pietei de riscul de curs de schimb.
Pe termen mediu, singurul episod de depreciere semnificativa a leului ar putea aparea la jumatatea anului viitor, o data cu operatiunea de taiere a zerourilor. Fiind greu de crezut ca leul va fi cotat cu sase zecimale, rontunjirile isi vor spune cuvantul, ceea ce se va traduce intr-o devalorizare psihologica a monedei nationale. Cel putin intr-o prima faza. Inca mai indepartata este perspectiva unor deprecieri abrupte din preajma aderarii, avand in vedere experienta Ungariei sau a Poloniei.
razvan.voican@zf.ro

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

Comandă anuarul ZF TOP 100 companii antreprenoriale
AFACERI DE LA ZERO