Romanii au inceput noul an muncind mai putin, pentru salarii mai mari, si continuand sa consume din ce in ce mai mult pe datorie. Productie industriala cu o crestere din ce in ce mai obosita, importuri tot mai costisitoare care umplu golul de oferta interna si o inflatie trasa in jos mai mult printr-o politica monetara stransa. Asa arata la inceput de an o economie care ar vrea sa castige pariul aderarii la UE in 2007, dar inca trebuie sa plateasca pretul nerestructurarii.
"Decalajul de productivitate pe salariat intre Romania si cei zece care intra peste doua luni in UE mai degraba se largeste decat sa scada", arata Graeme Justice, reprezentantul rezindent al FMI la Bucuresti.
Cum a reusit anul trecut Romania sa mentina o tendinta de crestere annuala a productivitatii muncii in industrie? In principal prin reducerea numarului de salariati in acest sector al economiei cu peste 58.000 fata de 2002. Ceea ce a facut ca o crestere a productiei industriale cu numai 3,2%, in volum absolut, sa conduca, totusi, la nivelul intregului an la o crestere a productivitatii muncii in industrie de circa 12,1%.
Dincolo de efecte mai mult "cosmetice" ale aprecierii reale a leului, care mai ridica valoarea PIB pe cap de locuitor, batalia recuperarii decalajului macar fata de tarile central-europene ar trebui dusa la nivelul productivitatii muncii. Insa cresterea castigurilor de productivitate ramane mult prea lenta, in lipsa sprijinului pe care l-ar fi putut aduce intrari mai consistente de investitii straine directe si, intr-o masura chiar mai mare, adancirea proceselor de restructurare si modernizare in industrie, la nivelul fiecarei intreprinderi. "Romania a facut <ceva> progrese in restructurarea economiei insa este doar un inceput", afirma Graeme Justice.
"Daca ne uitam la cresterile anuale mult mai mici ale investitiilor straine in Romania fata de grupul celor zece, vedem o discrepanta care, evindent, se reflecta intr-o divergenta a ritmurilor de crestere a productivitatii muncii", apreciaza Radu Craciun, senior analist al ABN AMRO Bank Romania.
Deocamdata, aprecierea leului isi face treaba, asteptand sa fie urmata cat mai indeaproape de efecte ale restructurarii promise in economie. Astfel, rata annuala a inflatiei a scazut la sfarsitul lui februarie la un minim record de 13,7%, in conditiile in care inflatia pe februarie a fost de numai 0,6%, sub asteptarile analistilor. Iar aceasta scadere a inflatiei, de la 1,1% in ianuarie, a fost sustinuta in buna masura de aprecierea nominala inregistrata de leu atat in raport cu euro, cat si cu dolarul, cu cate 1,5%.
O revenire a inflatiei este asteptata in aprilie, pe seama unei noi majorari programate a pretului la gaze naturale.
BNR este insa atenta in permanenta ca sporurile de productivitate sa acopere atat cresterea reala a salariilor cat si aprecierea reala a leului.
Desi productia industriala aproape a stagnat in ianuarie 2004 fata de ianuarie 2003, salariul mediu net pe economie a inceput anul cu o crestere de 2% peste varful atins in decembrie 2003 si, oricum, net peste inflatia de 1,1%. Tinta extrem de ambitioasa de reducere a inflatiei nu se poate lipsi de o politica fiscala austera, care sa compenseze surse certe de inflatie cum sunt majorarile de tarife la utilitati.
FMI preseaza acum guvernul sa reduca deficitul bugetar pe 2004 pana la nu mai putin de 1,7% din PIB. Iar aceasta ar putea fi una din putinele parghii sigure care sa traga inflatia in jos, sub 10%, asa cum si-au propus guvernul si BNR. Majoritatea anallistilor anticipeaza o inflatie in jur de 11% la sfarsitul lui decembrie.
O reducere a cheltuielilor publice ar contribui si la temperarea tendintei de crestere a deficitului extern, alaturi de temperarea consumului pe credit.
"Urmarim cu atentie nivelul ingrijorator de mare al deficitului extern al Romaniei", afirma Antonio Jose Cabral, director general adjunct al Directiei Economico-Financiare din Comisia Europeana.
Reprezentantii Comisiei au cerut in aceasta saptamana guvernului "sa dea dovada de hotarare" pentru controlul deficitului extern, prin reducerea deficitului bugetar. De asemenea, considera ca guvernul trebuie sa sustina cu masuri de reforma eforturile BNR de reducere a inflatiei.
razvan.voican@zf.ro
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
