Proiectul de ordonanta de urgenta privind introducerea de la 1 ianuarie 2005 a cotei unice de impozitare cu 16% atat a veniturilor persoanelor fizice cat si a profiturilor firmelor, a fost discutat aseara in prima sedinta a noii echipe guvernamentale.
Principala majorare de impozit vizeaza veniturile microantreprinderilor, care vor fi taxate cu 3% in loc de 1,5%. De asemenea, potrivit variantei de proiect pregatita de Ministerul Finantelor veniturile obtinute din dividende obtinute de persoanele fizice vor fi impozitate cu 10% in loc de 5%, adica la acelasi nivel cu companiile.
Schimbarea esentiala adusa de ordonanta de modificare a Codului fiscal consta in inlocuirea actualului sistem de globalizare a veniturilor persoanei cu retinerea impozitului la fiecare sursa de venit in parte.
In acest context, singurele deduceri de care va mai beneficia un salariat sunt deducerea personala de baza, majorata de la 800.000 de lei la 2,5 milioane de lei, si deducerea suplimentara, care nu poate depasi 10 milioane de lei, in functie de numarul persoanelor aflate in intretinere. Prin eliminarea globalizarii, dispar deductibilitatile pentru contributii la fondurile private de pensii, contributii la asigurarile private de sanatate, cheltuieli pentru cumpararea unui calculator ori cheltuieli pentru reabilitarea termica a locuintei.
Deducerea cheltuielilor cu asigurari private de sanatate si pensie suplimentara, precum si a celor cu sponsorizari, va fi acceptata numai in cazul persoanelor care obtin venituri din activitati independente - activitati comerciale, profesii liberale (medici, avocati). Persoanele in cauza nu mai beneficiaza insa de deduceri personale si suplimentare. Pentru categoria veniturilor din activitati independente Fiscul va aplica un impozit de 10% la sfarsitul anului.
Dublarea impozitului platit de microintreprinderi si incercarea de a scoate la lumina veniturile personale deghizate in venituri ale unor microantreprinderi, reprezinta principalele solutii pe care noul ministru al finantelor, Ionut Popescu, le are in vedere pentru a compensa pierderile de venituri provocate bugetului de stat de introducerea cotei unice.
Din aceasta majorare de venituri, Popescu spera sa atraga la buget o suma suplimentara de circa 7.000 de miliarde de lei. De asemenea, mentinerea nivelului constributiilor la asigurarile sociale la 49,5% ar urma sa asigure venituri de aproximativ 10.000 de miliarde.
Potrivit estimarilor ministrului finantelor, pierderile de venituri se ridica la 7.000 de miliarde de lei din reducerea impozitului pe profit, la care s-ar adauga 24.000 de miliarde din ajustarea impozitarii veniturilor persoanelor.
Fiscul intentioneaza sa stranga mai multi bani si in urma reducerii cheltuielilor forfetare acceptate ca deductibile la calculul impozitului pe veniturile din drepturi de proprietate intelectuala: de la 60% la 40% din venitul brut, respectiv de la 70% la 50% in cazul veniturilor din crearea unor opere de arta monumentala.
Proiectul de ordonanta de urgenta mai prevede majorarea impozitului pe venitul din activitati agricole de la 15% la 16%.
De asemenea, plafonul neimpozabil la veniturile din pensii va fi majorat la 9 milioane de lei. In cazul veniturilor din cedarea folosintei bunurilor, va fi aplicata o cota unica de impozit de 25% si se elimina cheltuielile forfetare deductibile.
Castigurile din jocuri de noroc vor fi impozitate de la primul leu, cu o cota de 16% in loc de 10%.
Ieri dupa amiaza, chiar inainte de a pleca la prima sedinta a noului guvern, ministrul finantelor Ionut Popescu a avut o intalnire cu Graeme Justice, rezidentul FMI la Bucuresti, care si-a intrerupt concediul pentru a discuta proiectul introducerii cotei unice de impozit.
FMI i-a transmis lui Popescu o scrisoare oficiala in care insista asupra solicitarii ca autoritatile sa nu ia o decizie in privinta cotei unice inainte de a se consulta cu expertii institutiei de la Washington. Fiind vorba de o modificare de proportii la nivelul politicii fiscale, procedurile legate de acordul incheiat in vara prevad obligativitatea consultarilor in vedere unei eventuale ajustari in consecinta a memorandumului. FMI arata in scrisoare ca refuzul autoritatilor de a astepta vizita misiunii FMI inainte de introducerea cotei unice va face dificila incheierea primei evaluari a acordului, fiind chiar pusa in pericol continuarea acestuia.
Expertii Fondului sunt preocupati de riscurile unor derapaje la nivelul deficitului bugetar, dincolo de un nivel maxim de 2% din PIB, cu implicatii negative asupra sanselor de mentinere a trendului de scadere a inflatiei.
Potrivit estimarilor avansate de Ionut Popescu, introducerea cotei unice va avea ca efect o crestere a deficitului bugetar nu mai mare de 0,6-0,8% din PIB, in conditiile in care se bazeaza pe aducerea la lumina a evazionistilor, companii si persoane fizice. De asemenea, Popescu apreciaza ca bugetul va avea bani avand in vedere cresterea economica estimata a se mentine la un ritm mediu de 6,5-7% in urmatorii patru ani.
Cine castiga in mod cert din inlocuirea treptelor progresive de impunere a veniturilor? Angajatii care au salariile inscrise in intregime in cartea de munca, asa cum sunt cei din sectorul bancar ori din companii multinationale, care nu apeleaza la modalitati de evitare a agresivitatii contributiilor de securitate sociala. Evident, castigul va fi cu atat mai mare cu cat salariul inscris in cartea de munca este mai mare. Situatia este mai neclara in cazul angajatilor platiti cu salariul minim pe economie in cartea de munca, restul banilor fiindu-le acordati sub alte forme, si care vor depinde de bunavointa patronilor, care ar avea mai multi bani inclusiv din reducerea impozitului pe profit cu 9 puncte procentuale.
Pe de alta parte, este limpede ca introducerea cotei unice in paralel cu mentinerea nivelului de 49,5% pentru contributiile la asigurarile sociale si in 2005, nu va face decat sa amplifice tentatia neplatii contributiilor respective si migrarea spre alte forme de retribuire a angajatilor.
Intr-un interviu acordat agentiei Bloomberg, ministrul finantelor remarca faptul ca 2004 se incheie cu un deficit bugetar foarte scazut. El crede ca riscul unui derapaj in urma introducerii cotei unice nu este chiar atat de mare, iar daca chiar se va produce, va trebui considerat drept pretul pe care Romania trebuie sa-l plateasca pentru implementarea unei asemene masuri revolutionare, de reducere drastica si brusca a impozitelor.
Prin reducerea nivelului de impunere a profitului de la 25% la 16%, Romania devine tara cu cel mai scazut impozit pe profit din Europa Centrala si de Est, sub cel de 19% aplicat de Slovacia, care a introdus din 2004 o cota unica atat pentru profituri cat si pentru venitul persoanei fizice.
Rusia are cea mai scazuta cota de impozit pe venit - 13%, insa profitul companiilor se impoziteaza cu 24%.
Ministrul finantelor, Ionut Popescu, considera ca Romania va fi astfel in pozitia de a atrage mult mai multe investitii straine directe.
Uniunea Europeana nu incurajeaza astfel de reduceri de impozite, in conditiile in care a si inceput sa se confrunte cu concurenta fiscala a noilor membri si care aplica taxe sensibil mai scazute decat Germania, de exemplu, care impoziteaza profitul cu 38%, sau Franta - cu 34%. razvan.voican@zf.ro
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
