Reducerea impozitelor aduce mai multi bani la buget. Un adevar in care administratorii Fiscului s-au incapatanat sa nu creada, din cauza propriilor incapacitati institutionale, a fost demonstrat cu prisosinta de datele bugetului consolidat al statutului pentru prima jumatate a acestui an.
Cifrele sunt suficient de graitoare comparand semestrul I 2004 cu primele sase luni din 2003: nivelul contributiilor de securitate sociala a scazut cu trei puncte procentuale - incasarile bugetare aduse de aceste taxe au urcat de la 4,5 la 4,6% din PIB; a fost introdusa cota redusa de TVA, la 9% - veniturile la buget din aceasta sursa au crescut de la 3,2 la 3,8% din PIB. Iar acestea in conditiile in care produsul intern brut s-a majorat cu nu mai putin de 6,6%. Ceea ce inseamna ca sporul real de venituri a fost inca si mai mare decat o arata simpla crestere a ponderilor.
Cum beneficiarul reducerii contributiei pentru asigurari sociale a fost angajatorul, se poate considera ca relaxarea s-a reflectat si in cresteri de profitabilitate ca urmare a reducerii costului cu forta de munca. Cert este ca incasarile bugetare din impozitul pe profit s-au majorat de la 1 la 1,3% din PIB proiectat pentru 2004 (55 miliarde de euro). La aceasta crestere au mai contribuit anularea obligatiei Petrom de a plati taxa de exploatare pentru zacamintele de petrol, iar intr-o masura si mai mare majorarea cotei de impozit pe profit aplicata exportatorilor de la 12,5% la 25%.
Desigur, vorbim aici si de efectul unei intariri a capacitatii Fiscului de a-si strange banii, insa cresterile de incasari sunt suficient de mari pentru a dovedi ca reducerea de impozite nu se traduce automat in pierderi de venituri. Aceasta sperietoare a facut sa tremure mana Ministerului Finantelor de fiecare data cand a fost vorba de ajustari de taxe. <Stim ca impozitarea fortei de munca este cea mai agresiva din Europa, dar nu putem risca sa pierdem venituri si sa punem in pericol sistemul de pensii printr-o reducere prea mare a contributiilor> - se justifica ministrul finantelor. Mai vine in discutie si sperietoarea FMI, care de fapt a recomandat constant diminuarea CAS chiar inaintea altor taxe. Evident insa ca stiind slaba capacitatea administrativa a Fiscului, precum si lipsa legislatiei eficiente privind falimentul, expertii FMI au cerut prudenta in relaxarea fiscala. La fel de limpede este ca o data demonstrata aplicarea masurilor de disciplinare a contribuabililor, nimeni nu va mai avea argumente impotriva reducerii impozitelor si taxelor.
Chiar dupa primele luni ale acestui an, Ministerul Finantelor a constat ca strange mai multi bani decat se astepta, intr-o asemenea masura incat a revenit asupra tintei de deficit bugetar: 2,1% din PIB in loc de 3%. In luarea deciziei a contat si nevoia contrabalansarii efectului inflationist al majorarii cererii interne.
Si ce a facut Ministerul Finantelor cu plusul de incasari? A majorat subventiile si transferurile intre bugete. Adica banii nu s-au intors in zonele economice care i-au generat. Astfel, la sfarsitul semestrului I ponderea in PIB a subventiilor si transferurilor urcase cu 0,7 puncte procentuale comparativ cu aceeasi perioada din 2003, pana la 7,2%.
Subventiile au crescut cu 0,3% din PIB, fiind orientate pentru acoperirea ineficientei din transporturi, sectorul energetic si minier, in timp ce prin transferuri au fost mutate fonduri catre finantarea protectiei si asistentei sociale.
In timp ce cheltuielile de capital, care inseamna bani de investitii publice, au scazut de la 1,4% din PIB la 1,2%, Finantele au majorat cheltuielile publice pentru personal cu 0,2% din PIB si inca mai mult pe cele pentru dotari materiale - 0,3%.
Bugetul aprobat de Parlament pentru anul 2005 ia in calcul o reducere a contributiilor de asigurari sociale de la 49,5% la 47,5%, de care va beneficia angajatorul. Totusi, Fiscul "uita" sa aminteasca faptul ca de la 1 ianuarie 2005 multi angajatori vor avea de platit in plus la Fondul de asigurari pentru accidente de munca. Astfel, daca pana anul acesta contributia a fost fixa, de 0,5% din fondul total de salarii, de anul viitor vor fi aplicate cote diferentiate de la 0,5% la 4% din fondul de salarii, in functie de categoria de risc de munca in care intra o anumita companiei. De anul viitor, Fondul de asigurari pentru accidente de munca ar trebui sa inceapa sa faca si plati, dupa o perioada in care numai a colectat bani. razvan.voican@zf.ro
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
