Dupa o luna de apreciere ametitoare a leului, confuzia si dezordinea risa sa cuprinda economia luata prin surprindere de intarirea monedei nationale cu aproape 20% in termeni reali.
Cel mai dureros efect il resimt companiile care au de incasat in aceasta perioada sume exprimate in valuta contractate inainte a se fi conturat rastunarea jocului de pe piata valutara. Acestea platesc din greu pentru obiceiul capatat in ani de zile in care instrumentul de conservare a valorii unui contract era legarea acestuia de o valuta.
Sunt lovite mai ales profiturile companiilor care incaseaza sume in valuta ori doar exprimate in echivalent valuta, si au de facut in schimb plati in lei. Iar pierderile sunt cu atat mai mari cu cat asemenea aprecieri ale leului - 5,6% fata de euro, respectiv 8,6% in raport cu dolarul - intr-un interval de numai o luna, erau aproape imposibil de anticipat. De asemenea, costul salariilor negociate in lei este resimtit de companiile cu venituri legate de valute.
Se stie ca aprecierea leului afecteaza in primul rand veniturile exportatorilor. De cealalta parte, sporesc marjele de castig ale importatorilor, care mentin preturile in lei, dar cheltuie mai putin pe valuta necesara achizitiilor. Ramane de vazut in ce masura comerciantii care practica preturi exprimate in euro le vor mentine la vechile niveluri, chiar daca echivalentul incasarilor in lei este mai mic. Oricum, este putin probabil sa vedem ieftiniri nete ale marfurilor din import, cu toata frenezia promotiilor de sezon.
"Evolutia din ultima perioada a cursului de schimb este pozitiva pentru importuri si negativa pentru exporturi. Partea buna este ca raporturile de schimb evolueaza relativ stabil, ceea ce cred ca va continua si in perioada urmatoare", afirma Paul Nuber, director general al Nestle Romania, subsidiara producatorului elvetian din industria alimentara. Nestle Romania, exporta in jur de 20% din productia de napolitane Joe de la Timisoara. Nuber spune ca aprecierea leului a venit pe un fond de speculatii pe termen scurt. "Ratele dobanzii pe termen scurt la lei sunt mult mai mari decat inflatia, ceea ce determina jucatorii sa vanda euro si sa faca plasamente pe termen scurt in lei", adaugat el. Nestle Romania preconizeaza pentru acest an o cifra de afaceri de peste 50 mil. euro.
"Deprecierea euro si a dolarului ne influenteaza negativ activitatea, pentru ca in jur de 60% din productie merge la export, in principal in statele Uniunii Europene. Deocamdata nu-mi dau seama cat de mare este pierderea, dar oricum nu avem nici o masura prin care sa ne protejam", comenteaza Andrei Menhardt, presedintele producatorului de mobila Silvarom Bucuresti. Compania a realizat pe primele noua luni ale anului o crestere reala de circa 10% a cifrei de afaceri, iar pe intregul an mizeaza pe afaceri de circa 20 mil. euro.
O data creata impresia ca prabusirea euro si mai ales a dolarului nu se mai opreste, publicul se vede sub presiunea impulsului de a scapa rapid de economiile in valuta, chiar cu pretul pierderii unor sume importante. Si astfel apare un alt aspect dureros al obisnuirii pietei cu noua miscare a cursului de schimb al leului.
O problema particulara creata de caderea spectaculoasa a euro pe piata de la Bucuresti este situatia in care ajung unele banci comerciale cu capitalul social varsat in valuta, de a nu mai indeplini nivelul minim cerut de BNR.
De partea celor in castig de pe urma acestei conjuncturi se regasesc in fruntea listei cei care au rambursat datorii in valuta sau de onorat contracte cu valoarea in valuta - spre disperarea celor care au de incasat si nu s-au acoperit pentru o asemenea rastunare a evolutiei cursului. In acelasi timp, este incurajata economisirea in lei, pe masura lovitorii primite de increderea aproape oarba a publicului in valuta.
Dupa noul salt in gol facut vineri, cursul leu/euro a ridiculizat orice prognoza anterioara: la 37.560 de lei pentru un euro curs calculat de BNR, rezultatul jocului de pe piata valutara tinde sa capete nuante speculative, care nu fac decat sa mareasca debusolarea clientilor bancilor. In acelasi timp, dolarul s-a apropiat la un pas de pragul de 28.000 de lei, demoland orice urma de incredere in monenda americana atat de pretuita pana nu de mult in Romania.
O luna de cadere aproape constanta a cursurilor celor doua valute corespunde unei luni de absenta a bancii centrale de pe piata. Iar absenta s-a reflectat fidel intr-o scadere a rezervei valutare consemnate la sfarsitul lunii noiembrie, dupa luni la rand de crestere puternica pe seama cumpararilor din piata: minus 28,1 milioane euro, pana la 9,92 miliarde euro, pe fondul unor plati de 98,7 milioane de euro aferente datoriei externe.
BNR ezita sa dezminta decizia de pe 29 octombrie de a lasa o mai mare libertate pietei in stabilirea cursului de schimb al leului. O vreme, jucatorii au fost tinuti in frau de "umbra" obisnuitelor interventii ale bancii centrale, insa o data testata "somnolenta" BNR asa-zisele praguri psihologice ale cotatiilor leu/euro si leu/dolar au cazut unul dupa altul sub presiunea vanzarilor de valuta.
Si astfel, piata a ajuns sa speculeze la maximum reticenta BNR de a interveni asa incat cursul sa mai inregistreze si fluctuatii, rupand trendul de cadere mai mult sau mai putin constanta.
Sigur ca oferta de valuta este mare, cu tendinte de crestere in aceasta perioada avand in vedere inclusiv sumele trimise de romanii din strainatate, precum si nevoia de lei a companiilor care vand valuta pentru plati de salarii si prime de sezon. Numai ca relatia dintre banci si clientela a consemnat deficite importante in ultima vreme. Astfel, in saptamana 23 - 30 noiembrie, clientii bancilor au cumparat zilnic, in medie, cu 11 milioane de euro mai mult decat au primit la vanzare institutiile de credit. Si chiar in aceste conditii, euro a pierdut 2,33%, iar dolarul a coborat cu aproape 4%.
Cum au fost acoperite deficitele pentru a fi mentinuta tendinta de apreciere in salturi a leului? Bancile au adus din banii proprii pe piata, surse din piata afirmand ca unii jucatori au ajuns sa-si preschimbe in lei si valuta adusa ca aport la capitalul social pentru a profita de conjunctura evolutiei cursului.
Asa incat vanzarile continua in avalansa, cu scopul clar al castigului obtinut din cumpararile ulterioare ale valutei, la preturi considerabil mai mici.
Numai ca la asemenea proportii ale caderii euro si dolarului, revine in discutie ipoteza unei interventii-surpriza a bancii centrale, atat timp cat piata nu se arata preocupata de gasirea unui nivel de echilibru.
Cand leul se apreciaza cu peste 3,6% atat in raport cu euro cat si cu dolarul in numai cinci zile de tranzactionare, se poate vorbi de o miscare necontrolata a cursului, care poate afecta economia reala, cel putin pe termen scurt, din cauza confuziei create si a lipsei de pregatire a jucatorilor.
"Nu cred ca aceste diferense mari de curs valutar sunt recomandabile, avand in vedere efectele pe care le pot genera. Cred ca Banca Nationala a dat dovada de o slaba capacitate de anticipare a pietei", afirma Dan Viorel Sucu, presedintele grupului Mobexpert.
"Chiar daca euro a scazut cu peste 8%, noi pastram preturile in euro pentru produsele pe care le vindem in magazine. Daca le-am mentinut in euro atunci cand euro crestea, este normal sa le mentinem in euro si atunci cand aceasta moneda scade. Aceasta coerenta speram ca va fi observata si de clienti, care sa sesizeze ca preturile in lei sunt acum mai mici, iar acest lucru sa determine o crestere a vanzarilor. Din pacate, exista unii comercianti, care si-au adaptat imediat sttructura de preturi, crescandu-le in euro, pentru a le mentine in lei. Chiar daca acest lucru ne aduce pierderi, noi vom mentine preturile in euro la acelasi nivel", spune Sucu.
Grupul desfasoara pe langa comert si activitate de productie, profitabilitatea din acest sector urmand a fi si mai afectata de scaderea euro.
"Noi am negociat cu sindicatele salarii in euro. Cum crestea euro cu valori de peste 3%, cum veneau sindicatele pentru a mari salariile in lei. Pana acum nu au venit si pentru a le micsora, desi moneda europeana a scazut cu 8%. Nu stiu ce vom face caci nu putem sa le dam oamenilor salarii mai mici, mai ales acum in preajma sarbatorilor", adauga seful Mobexpert.
Dupa caderea rapida a cursurilor este de asteptat sa apara si refluxul, chiar in absenta unei interventii a BNR, o data ce vor fi epuizate resursele speculative si cererea de valuta isi va spune cuvantul. Analistii anticipeaza o revenire a cotatiilor dupa perioada Craciunului si apoi in ianuarie, avand in vedere traditionalul deficit de valuta inregistrat in perioada respectiva.
razvan.voican@zf.ro ; ionut.bonoiu@zf.ro ;
georgiana.stavarache@zf.ro
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
