Ascensiunea exploziva a pretului international al petrolului pune sub semnul intrebarii ritmul de reducere a inflatiei in 2005, tocmai cand Romania este pe punctul de a aduce sub 10% rata calculata decembrie la decembrie dupa 14 ani de esecuri la acest capitol.
Guvernul a corectat recent in crestere prognoza de inflatie pe anul viitor de la 6% la 7%. In memorandumul economic aprobat de FMI la sfarsitul lunii septembrie inca era prevazuta o tinta de inflatie de 6% in decembrie 2005, cu trepte trimestriale de scadere estimate la 8,1%, 8%, 6,5% si respectiv 6%. Explicatia oficiala pentru modificarea prognozei?
"Pentru anul 2005 avem o tinta de inflatie prudenta pentru ca exista riscuri potentiale de crestere, cum ar fi mentinerea pretului mondial al titeiului la niveluri ridicate", a declarat ieri Mihai Tanasescu, ministrul finantelor.
In acest context, statul se va vedea lipsit anul viitor si de parghia "pretului de referinta" la carburanti, folosita in trecut dar care nu mai functioneaza acum cand principala companie de pe piata - Petrom, a fost privatizata.
Si chiar daca nu vor aparea majorari semnificative de preturi in preajma alegerilor, acestea nu vor putea fi evitate la inceputul lui 2005, in conditiile in care noul actionar OMV nu isi va permite sa lucreze in pierdere.
Contrar asteptarilor initiale, scumpirea petrolului se dovedeste un fenomen de durata, ale carui socuri nu vor putea fi absorbite cu toata productia interna de titei realizata de Petrom. In plus, o economie in crestere rapida cum este cea a Romaniei va continua sa-si majoreze consumul de combustibili.
Nici unul din marii producatori de titei nu intrevede reduceri semnificative ale preturilor, criza fiind amplificata de suprapunerea instabilitatilor politice din Irak, Nigeria si Venezuela.
Cum poate fi atenuat acest efect, care deja a fost amanat la maximum prin
nemodificarea semnificativa a preturilor practicate de Petrom?
La prima vedere, o solutie ar fi aplicarea unei reduceri temporare a accizelor, insa o asemenea varianta nu poate fi pusa in discutie in fata Bruxellesului, care asteapta aplicarea calendarului de aliniere la nivelurile comunitare.
Si daca se profileaza o noua perioada de amplificare a presiunilor inflationiste, cum va putea continua BNR trendul de reducere a dobanzii de interventie?
Si in ce masura mai pot fi controlate asteptarile pietei privitoare la evolutia inflatiei, atat timp cat deja s-a instalat o perceptie de iminenta a majorarilor de preturi in lant.
Dificultatea continuarii dezinflatiei o data cu apropierea de pragul de 10% a fost anticipata, insa hopul neprevazut al exploziei pretului petrolului s-ar putea dovedi greu de trecut, mai ales ca acesta se suprapune unei inflatii cu o mare componenta structurala si asa greu de domolit.
Reveniri ale inflatiei au fost inregistrate si de tari precum Ungaria si Polonia in perioadele de granita de la inflatia de doua cifre la cea cu una singura. Astfel, inflatia ungureasca a urcat la 11,2% dupa ce coborase la 10,3%. Asemanator, in Polonia dezinflatia a inregistrat un reflux vizibil, de la 8,6% la 9,8%.
Probabil ca o data coborata sub 10%, autoritatile vor face orice pentru a impiedica revenirea inflatiei la doua cifre, insa este de asteptat ca procesul de reducere sa fie serios franat, dupa doi ani net favorabili acestui proces.
Conjunctura este cu atat mai nefavorabila mentinerii unui ritm rapid de dezinflatie din cauza masurilor cu efecte posibil conflictuale care urmeaza a fi luate anul viitor. Iar concretizarea anumitor riscuri poate determina deviatii de la prognozele formulate in prezent.
Astfel, BNR se pregateste sa treaca la o politica de tintire a inflatiei, ceea ce va aduce o schimbare a comportamentului bancii centrale pe piata valutara prin tranformarea cursului intr-un obiectiv secundar, subordonat celui de inflatie. "Cursul nu va mai putea juca rol de ancora in inflatie", spune Tanasescu. In schimb, el crede ca va mai fi nevoie de cresteri ale cursului de schimb pentru sustinerea competitivitatii exporturilor.
Tabloul este complicat de riscurile legate de liberalizarea deplina a contului de capital, incepand din luna aprilie a anului viitor. Acesta este un angajament asumat de Romania la Bruxelles, in urma presiunilor puternice din partea UE, chiar daca FMI a avetizat asupra problemelor care pot aparea ulterior acestui pas.
Deschiderea accesului plasamentelor facute de straini in depozite bancare si titluri de stat in lei va aduce un adevarat val de valuta, atras de dobanzile care nu vor avea timp sa scada suficient pentru a deveni mai putin tentante pentru investitii speculative, de scurta durata.
Daca primele intrari sunt estimate la cel putin 2-3 miliarde de euro, la fel de previzibila este si perspectiva unor retrageri inca si mai spectaculoase, chiar spre sfarsitul anului viitor, pe masura ce ar avansa scaderea dobanzilor. BNR considera insa ca rezerva sa internationala, care a ajuns la aproape 13 miliarde de euro (inclusiv aur) potrivit ministrului finantelor, este suficient de mare pentru ca eventualele socuri sa poata fi suportate. Exista in acelasi timp si riscul unei deprecieri bruste a leului sub efectul iesirilor de valuta, care sa antreneze o data in plus presiuni inflationiste.
Daca nici cursul nu va mai fi in vizorul direct al BNR, ramane parghia deficitului bugetar pentru controlul inflatiei. Pe hartie, acesta a fost prevazut la 1,5% din PIB pentru 2005, insa experienta anului in curs arata ca este posibil chiar un deficit mai mic, avand in vedere ca dupa opt luni nu a depasit 0,2% din PIB. Problema este cat de eficienta poate fi aceasta reducere a cheltuielilor publice. Cert este ca atat FMI cat si UE preseaza la maximum pentru austeritate in domeniu, nepermitand majorari de cheltuieli publice pe fondul unui trend de crestere economica, asa cum au putut face tarile din Europa Centrala. De altfel, Ungaria tocmai a anuntat ca nu poate reduce deficitul pe 2005 sub 5% din PIB. In schimb, Bulgaria va inregistra excedent bugetar, ceea ce i-a adus deja laude consistente din partea FMI.
razvan.voican@zf.ro
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
