Chiar daca bonusurile de pe Wall Street au scazut cu 44% fata de nivelul din 2007, anul trecut au fost alocati 18,4 mld. dolari pentru primele acordate angajatilor din sectorul financiar american, in ciuda faptului ca sistemul economic era deja la pamant, arata un studiu realizat de oficialii statului New York, citat de site-ul management-issues.com.
In acest context - in care acordarea de prime incepe sa aiba din ce in ce mai putini adepti - ramane incert modul in care companiile vor alege sa-si motiveze, sa-si atraga si sa-si mentina angajatii de top in viitor.
Veniturile au crescut de patru ori in ultimii ani
In cazul Aviva Investors, una dintre institutiile financiare britanice de top, salariul de baza al executivilor a crescut cu 94% din 2000 incoace, iar veniturile totale, inclusiv primele, au crescut cu 259% in acelasi interval de timp.
Compania a impus acum masuri care vizeaza "restrictii considerabile si prudenta" in ceea ce priveste acordarea bonusurilor si stabilirea salariilor de top.
In Statele Unite, salariul mediu pentru angajatii din domeniul financiar a ramas la valoarea de 112.000 dolari, acestia castigand anul trecut aproape la fel de mult ca in 2004.
Problema bonusurilor din sectorul financiar este cu atat mai importanta cu cat exista posibilitatea ca o parte a acestora sa fi fost platite din banii publici alocati pentru salvarea bancilor. "Ideea transparentei este semnificativa si trebuie sa se faca un calcul pentru a se verifica daca bonusurile executivilor, calatoriile cu avionul, dividendele sau orice altceva au fost platite din banii contribuabililor", a declarat Thomas DiNapoli, inspector in cadrul trezoreriei americane.
Cifrele referitoare la bonusurile de pe Wall Street au fost publicate la numai o zi dupa ce oficialii bancii britanice Lloyds au discutat despre recompensarea membrilor din consiliul de conducere prin majorarea salariului de baza, in ciuda faptului ca au primit miliarde de lire sterline din partea contribuabililor, iar acum guvernul detine o participatie de 44% in cadrul bancii.
Executivii credeau ca erau indreptatiti sa primeasca pachete salariale mai mari pentru ca banca devenise o entitate mai mare datorita fuziunii cu rivalul HBOS, potrivit rapoartelor interne ale companiei.
Propunerea privind majorarea salariala fost insa respinsa de catre actionarii bancii, care au considerat ca nu era «cel mai bun moment» pentru a oferi niste recompense atat de mari.
11 miliarde de euro, plati compensatorii
O alta problema cu care se confrunta in acest moment executivii companiilor o reprezinta modalitatea prin care vor putea mentine salariile si recompensele la un nivel care sa continue sa atraga si sa pastreze angajatii de top, fara a alimenta frenezia criticilor opiniei publice. Problema a fost evidentiata inca din 2007 de cercetarile realizate de Institutul American pentru Studii Politice.
Acestea au relevat ca executivii din cele mai mari 500 de companii din SUA au primit in medie 10,8 mil. dolari prin intermediul platilor compensatorii in 2006.
Suma era de aproape 364 de ori mai mare decat cea primita de un angajat american obisnuit, care a castigat doar 29.544 de dolari in acelasi an.
Publicarea datelor a generat o explozie a criticilor, care evidentiau faptul ca un director executiv castiga intr-o zi mai mult decat majoritatea americanilor
intr-un an.
"Ca manageri, stim ca ceea ce este recompensat va fi si bine facut. Asa ca, atunci cand executivii sunt recompensati prin salarii exorbitante, este pur si simplu natural ca ei sa se concentreze aproape exclusiv asupra rezultatelor", crede insa Bob Selden, consultant in cadrul Management Issues.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
