Piata bancara a inceput anul 2004 sub zodia expansiunii rapide a creditului pentru consum, "descoperit" in vara anului anterior, imediat dupa primele semne de scadere a dobanzilor la lei.
Simtind valul cererii de credite, multe institutii de credit, inclusiv straine, au hotarat ca a venit vremea sa investeasca in retail, punand pe picioare strategii din ce in ce mai agresive pentru a obtine o cota de piata cat mai mare.
Asa ca nu a fost nevoie de mai mult pentru ca anul 2004 sa se transforme intr-o cursa a expansiunii retelelor de sucursale si agentii.
Dupa cum arata datele stranse de banca centrala, majorarea "exploziva" a soldului creditelor la nivel de sistem s-a domolit in acest an.
Principala caracteristica a pietei bancare a fost cresterea semnificativa a imprumuturilor, care a atins 180% in perioada 2001-2003.
Si pe viitor exista premisele majorarii substantiale a volumului creditelor, concomitent cu accentuarea concurentei pe piata bancara.
Cresterea exploziva a creditelor acordate clientilor persoane fizice in conditiile unor dobanzi inca foarte ridicate la lei, dar mai ales ale mentinerii unor marje largi intre dobanzile incasate de banci din creditare si cele platite pentru depozitele atrase, au contribuit din plin la sporurile substantiale de profit inregistrate de banci si in 2004.
Jucatorii de pe piata bancara se declara constienti ca ingustarea marjelor nu va mai intarzia mult, in conditiile in care si trendul de scadere a dobanzilor va putea fi mentinut.
Intr-o asemenea perspectiva, greutatea surelor de venit ale bancilor ar trebui sa se mute intr-o proportie din ce in ce mai mare spre comisioane. Insa pentru a pretinde comisioane, bancile trebuie sa si ofere servicii de calitate pe masura.
In ciuda costurilor operationale inca mari, bancile romanesti nu se pot plange ca nu scot profituri frumoase; cu precadere cele care se bazeaza pe activitati de retail - sensibil mai costisitoare, dar si cele care se concentreaza pe servicii dedicate clientilor companii.
La jumatatea acestui an, liderul pietei - BCR - inregistra si cel mai consistent profit (89 milioane de euro), in crestere cu peste 46% fata de aceeasi perioada a anului trecut. A doua mare banca a obtinut un profit de 38 milioane de euro, cu 32% mai mare decat in 2003.
Mai departe, clasamentul cotelor din activele bilantiere ale sistemului nu mai concorda cu cel al profitabilitatii. Bancile de talie mijlocie si mica au inregistrat in primele sase luni dinamici absolut spectaculoase ale profiturilor, in conditiile in care anul trecut resimteau efortul de recuperare a unor investitii importante si care inca greveaza costurile.
Astfel, Volksbank - plasata pe locul 17 in sistem cu o cota de 1,04% - a obtinut o crestere a profitului de 355%.
Zonele de operatiuni cele mai profitabile nu sunt inca foarte distincte, marii performeri la acest capitol avand surse diferite ale sporurilor de castiguri. Cresteri spectaculoase inregistreaza atat banci cu pondere mare in retail, precum BCR, dar si jucatori dedicati in mare masura clientilor companii, precum HVB.
Bancile se dovedesc eficiente in ciuda unor volume de operatiuni inca reduse. Iar explicatia se regaseste in nivelurile mari de dobanzi si comisioane practicate, care scad foarte greu pana cand nu este atinsa o masa critica de clientela activa. Tocmai din acest motiv, este greu de vorbit de un "pret corect" al produselor bancare. Bancile romanesti au de facut in continuare investitii importante in infrastructuri informatice care sa sustina dezvoltarea unor retele de retail eficiente, iar investitiile respective vor presa profitabilitatea pana in momentul amortizarii.
Costurile mari - generate inclusiv de provizioane, ori de rezervele minime obligatorii sau contributiile in crestere la Fondul de garantare a depozitelor bancare - franeaza scaderea dobanzilor la creditele in moneda nationala, multi jucatori preferand sa inceapa ajustarile cu dobanzile platite la depozite si nu cu cele incasate la imprumuturile acordate.
Pe o piata bancara in crestere, multe banci au reusit sa-si extinda cotele detinute dupa primele sase luni din acest an, insa jocul cotelor de piata a dat si perdanti, chiar dintre numele mari.
La jumatatea lui 2004, sistemul bancar romanesc detinea active bilantiere in valoare de circa 17,2 miliarde de euro, cu 30% mai mari decat in aceesi perioada a anului trecut. Potrivit estimarilor BNR, activele ar putea insuma 20 de miliarde de euro la sfarsitul acestui an.
Cum se vede piata de la BNR
Sectorul bancar este sanatos, desi inca destul de mic. Stabilitatea ii permite sa sustina o expansiune rapida.
Soldul creditelor acordate de banci firmelor si persoanelor fizice ar putea urca la 19-20% din produsul intern brut la sfarsitul acestui an, potrivit estimarilor BNR.
"Cresterea anuala a creditului va incetini, probabil, pana la circa 30% in termeni reali, ceea ce nu inseamna insa o crestere mica. Un asemenea ritm poate fi suportat de economie", spune Cristian Popa.
El reafirma insa ingrijorarea bancii centrale fata de expansiunea mult prea rapida a creditului in valuta. "Spreadul de dobanda dintre lei si valuta face mai avantajos creditul in valuta. Am ajuns la o crestere de 40-50%, ceea ce este prea mult. Am majorat rezerva minima obligatorie la valuta, insa ar trebui sa restrangem si mai mult aceasta atractivitate", comenteaza Popa.
In ceea ce priveste calitatea portofoliului de credite, Popa considera ca majorarea usoara a ponderii creditelor neperformante, de la 2% la circa 3,25% la jumatatea acestui an, nu este ingrijoratoare. Aceasta mai ales ca solvabilitatea la nivelul sistemului ramane la 20% fata de minimul de 12% impus de reglementarile BNR.
Viceguvernatorul apreciaza ca pozitia dominanta a primelor cinci banci de pe piata incepe sa ridice probleme de supravietuire pentru bancile mici, care trebuie sa se lupte pentru a-si pastra nisele.
Dominanta celor mai mari cinci jucatori merge de la trei sferturi la doua treimi pe diferite segmente ale pietei.
Cat despre intrarile de valuta, Cristian Popa estimeaza ca banii intrati anul acesta in Romania din privatizari si sub forma investitiilor straine directe vor ajunge sa reprezinte 4,3-4,5% din produsul intern brut. "Aceste intrari de valuta nu usureaza viata BNR", spune Popa. Cu toate ca problema deteriorarii deficitului de cont curent pana la circa 5,7% din PIB potrivit ultimelor estimari ale BNR, este atenuata de acoperirea acestui deficit cu intrari din investitii straine directe in proportie de 80%.
Piata bancara in cifre la 9 luni: 9,6 mld. euro credite in sold
Dupa noua luni din 2004, sistemul bancar a avut cu ce se lauda: expansiunea creditului a ridicat soldul total la 9,6 mld. euro, insa nici economiile n-au ramas mai prejos, depasind pragul de trei miliarde de euro.
Viteza anualizata de crestere a creditului neguvernamental a incetinit la 36% in termeni reali la sfarsitul lunii septembrie, fata de un varf de acceleratie de aproape 50% atins in decembrie 2003.
Pe acest fond de temperare a creditarii, dominanta imprumuturilor in euro si dolari pare de neoprit. Astfel, majorarea creditului in valuta a ajuns la 53,1% exprimata in euro, in timp ce creditul in moneda nationala a consemnat o crestere annuala pe jumatare, de numai 21,5 in termeni reali la 31 septembrie 2004
De la o luna la alta, ritmul de crestere nominala a creditelor bancare acordate firmelor si persoanelor fizice a incetinit in luna septembrie pana la 3,3%, comparativ cu 3,7% in luna august, soldul atingand 393.446 miliarde lei (9,6 miliarde de euro), potrivit datelor Bancii Nationale.
Economiile populatiei au continuat sa creasca, desi in septembrie au aparut primele scaderi de dobanda. In septembrie, valoarea banilor pusi deoparte in banci a crescut cu 2,3%, pana la 125.172 miliarde lei (ceva mai mult de trei miliarde de euro).
La sfarsitul lunii septembrie, economiile populatiei au inregistrat o crestere in in termeni reali de 18,8% fata de 30 septembrie 2003.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
