Scăderea contribuţiilor sociale ar fi cea mai "bine-venită" întrucât munca este supraîmpovărată, a enunţat miercuri Mugur Isărescu, guvernatorul BNR. El a fost nevoit să-şi clarifice poziţia pe tema CAS după ce în ziua precedentă construise un discurs din care reieşea că o reducere a taxelor pe forţa de muncă ar putea eşua pentru că ar reduce resursele bugetare disponibile pentru proiecte de investiţii publice deja începute. "Soluţiile par simple, cum ar fi contribuţiile sociale trebuie scăzute, impozitele trebuie scăzute, dar la a doua rundă de judecăţi constaţi că astea pot să eşueze după primele şase luni, pentru că nu le poţi finanţa. Reducerea CAS ar împinge creşterea investiţiilor în sectorul privat, dar ar însemna o resursă în minus pentru investiţiile publice", spunea marţi şeful BNR.
Nu este prima dată când "ambiguitatea constructivă" pe care guvernatorul încearcă să o promoveze în discursurile sale creează interpretări care ulterior se cer clarificate.
Aşadar, Mugur Isărescu susţine ideea reducerii CAS, măsură solicitată de atâta vreme de mediul de business şi susţinută cu calcule de către analişti. Ba chiar şi Jeffrey Franks, şeful misiunii FMI pentru România, se aventura la începutul acestui an să invoce posibilitatea reducerii CAS în semestrul al doilea, la fel şi premierul Emil Boc, pentru ca în cele din urmă să nu fie nicio reducere.
"Dacă ar fi să-mi asum un risc pentru a stimula economia, cred că reducerea CAS ar fi bine-venită întrucât munca este supraîmpovărată", spune Isărescu. Numai că nu guvernatorul BNR este în poziţia de a-şi asuma un asemenea "risc", ci guvernul şi partidele politice care îl susţin.
De fapt Isărescu susţine doar la nivel "filosofic" varianta reducerii CAS pentru că nu spune mai departe şi când ar putea reduce România impozitele pe forţa de muncă. Doar reia o argumentaţie arhicunoscută bazată pe dezechilibrul fatidic dintre numărul de contribuabili şi beneficiarii sistemului, fără să se refere şi la politicile şi deciziile care au condus în timp la acest dezechilibru, incluzând frenezia pensionărilor anticipate folosite de mai multe guverne pentru a raporta la FMI reducerea numărului de angajaţi din companiile de stat.
Şi cum în sală nu s-au aflat şi decidenţi politici care să reacţioneze sau să preia judecăţile guvernatorului, subiectul CAS rămâne în suspensie.
Acordurile cu FMI au fost bune, dar n-au reuşit din cauză că n-am atras fondurile UE
Guvernatorul BNR, unul dintre semnatarii tuturor acordurilor încheiate de România cu FMI după 1990, inclusiv al ultimelor două de după 2009, vrea să pună capac discuţiilor privind necesitatea şi eficienţa programelor economice desenate de autorităţi împreună cu experţii Fondului de la începutul lui 2009.
El vrea să impună concluzia că "acordurile au fost necesare", iar "fundamentele s-au îmbunătăţit enorm".
Isărescu nu mai discută însă şi marea eroare economică făcută la jumătatea lui 2010 în cadrul acordului cu FMI prin majorarea agresivă a TVA cu cinci puncte procentuale până la 24% şi nici ravagiile pe care această decizie le-a produs în economie, prelungind recesiunea.
"Eu zic să închidem discuţia, şi asta înseamnă ca o bună parte din ce trebuia să se facă nu doar că s-a facut, dar s-a dovedit a se face relativ solid."
Totuşi, el admite că o mare "speranţă" pe care s-a bazat acordul cu FMI - că se vor retrage capitalurile private, dar vom reuşi să atragem bani comunitari - a eşuat. În plus, recunoaşte că s-a înşelat doi ani la rând în privinţa capacităţii României de a atrage fondurile UE. "Aceasta este soluţia, dar eu m-am fript odată că ţara e pregătită să absoarbă fondurile UE. M-am fript şi în 2009, şi în 2010."
Dar chiar dacă guvernatorul s-a "fript", acordul cu FMI este bun cu toate că nu a reuşit să readucă economia României pe un trend solid de creştere, ci doar o "macrostabilizare" sterilă. O economie care se târăşte la limita recesiunii nu poate fi atractivă pentru investiţii străine directe, ba dimpotrivă, poate pierde o parte din cele pe care le-a atras în trecut. Simpla reducere a deficitului bugetar nu convinge nici companiile prezente pe piaţă să reia investiţiile pentru că lipseşte cererea.
În contextul discuţiei privind "necesitatea" acordurilor cu FMI, Isărescu a ţinut să răspundă percepţiilor conturate pe piaţă de mai multă vreme privind faptul că BNR ar gira într-o anumită formă politica economică a guvernului Emil Boc şi a preşedintelui Traian Băsescu.
"Toate acestea sunt date pe care cel mai bine este să le citim în analizele de pe internaţional dacă nu credem în ceea ce spune BNR şi intrăm din nou în acest joc că de fapt sprijinim Guvernul sau nu. Noi încercăm să sprijinim ţara şi să spunem care este adevărul." Realitatea este că BNR a fost consultată la toate deciziile economice luate de preşedintele Băsescu, inclusiv majorarea TVA şi tăierea salariilor din sectorul bugetar, iar absenţa criticilor la adresa vitezei cu care guvernul a făcut reforme a creat şi percepţia unui anume sprijin.
Pentru 2012 speranţa economiei ar rămâne tot atragerea fondurilor europene cu care Isărescu s-a fript deja, adică sunt şanse mai degrabă să nu se confirme scenariile de creştere, iar acordul cu FMI nu poate face nimic pentru a stimula economia. Dimpotrivă, dacă nu va fi acceptată o renegociere a deficitului bugetar de 3% din PIB pe 2012 şi se vor impune noi reduceri drastice ale cheltuielilor publice, acordul cu FMI ar putea readuce România în recesiune la anul.
Prognoza de creştere economică pentru 2012, ajustată în jos
Prognoza de creştere economică pentru 2012 va fi modificată, în principal pentru că nu mai putem miza pe aceeaşi creştere a exporturilor, iar odată cu schimbarea prognozei PIB urmează o serie de consecinţe în construcţia bugetară, a anunţat Mugur Isărescu.
Exporturile au fost principalul motor care a ajutat economia să iasă din criză, în condiţiile în care consumul intern nu şi-a revenit, însă contribuţia exporturilor în perspectivă devine incertă din cauza încetinirii economiilor vestice.
Deşi exporturile României au continuat să crească în acest an, deja se observă o diminuare a ritmului de creştere al acestora la nivelul partenerilor comerciali din UE. În iulie exporturile au ajuns la 3,8 mld. euro, în urcare cu 11,5% faţă de nivelul din aceeaşi lună de anul trecut, ritmul de creştere continuând să se tempereze după avansuri de 30-50% în primele cinci luni ale anului, în contextul crizei datoriilor care afectează ţările din zona euro, principalii parteneri comerciali ai României.
Deşi 2012 se profila până acum ca fiind mai bun decât acest an, acum prognozele sunt ajustate puternic în jos, iar unii bancheri internaţionali, cum ar fi JP Morgan, anticipează un avans al PIB chiar sub 1%, adică o creştere economică mai slabă decât în acest an. Şi nu poate fi exclus nici riscul revenirii în teritoriul negativ în ipoteza intrării în recesiune a zonei euro.
FMI va înjumătăţi la circa 2% prognoza de creştere economică de anul viitor şi a avertizat că atingerea ţintei de deficit bugetar în 2012, de 3% din PIB, va fi dificilă, fiind necesare progrese în creşterea ratei de absorbţie a fondurilor Uniunii Europene şi în reforma companiilor de stat.
Impactul ajustării creşterii economice asupra bugetului este semnificativ, iar situaţia este complicată şi de includerea în buget a companiilor de stat cu pierderi. Cu un avans al economiei mai lent, se ajunge la un deficit bugetar mai mare.
România a contractat în mare parte fondurile structurale. Cum vor fi implementate proiectele?
România a contractat deja în mare parte fondurile structurale de la Uniunea Europeană pentru următorii patru ani, astfel că problema nu este identificarea de noi proiecte, ci implementarea celor existente, a afirmat Bogdan Drăgoi (foto), secretar de stat în Ministerul Finanţelor Publice. "Banii trebuie să vină în România, proiectele sunt contractate, trebuie doar să le implementăm".
Drăgoi a amintit că România are fonduri structurale disponibile de 38 mld. euro de la UE. Referindu-se la investiţii, secretarul de stat a arătat că alocarea acestora de la buget a crescut constant, de la 33 mld. lei anul trecut la 36 mld. lei în acest an.
Pentru 2012 sunt prevăzute sume de 40 mld. lei. FMI i-a atenţionat pe oficialii de la Bucureşti că este nevoie de un progres mai rapid în absorbţia fondurilor de la UE şi îmbunătăţirea cheltuielilor de capital.
Executarea silită a devenit greoaie. Băncile trebuie să caute soluţii pentru salvarea clienţilor
Executarea silită devine un proces din ce în ce mai greoi, în condiţiile în care activele sunt dificil de valorificat, astfel că băncile trebuie să găsească soluţii pentru salvarea clienţilor, consideră Radu Gheţea (foto), preşedintele Asociaţiei Române a Băncilor.
"În cazul creditelor neperformante, băncile pot să acţioneze pe două căi: pe cale nejudiciară - restructurarea împrumuturilor şi pe cale judiciară - executare silită. Prima este mult mai avantajoasă şi mai eficientă. Când băncile se apropie de clienţi şi găsesc soluţii există mult mai multe şanse de recuperare decât în condiţiile în care se declanşează executarea silită. Executarea silită în acest moment - şi din păcate ştiu şi clienţii acest lucru - este din ce în ce mai greoaie. Nimeni nu cumpără fabrici, uzine, ferme, nici măcar apartamente".
Aproximativ 70% din persoanele care au primit "masca de oxigen a restructurării" au reuşit să se "reanimeze" şi să funcţioneze în continuare, potrivit lui Gheţea. Portofoliile de credite ale băncilor s-au deteriorat semnificativ în ultimii doi ani pe fondul scăderii veniturilor şi al creşterii ratei şomajului.
Bancherii au încercat să diminueze presiunea asupra porofoliilor prin externalizarea creditelor neperformante sau restructurarea activelor cu probleme. La finele lunii august nivelul creditelor neperformante a ajuns la 13,6% din total împrumuturi, potrivit viceguvernatorului BNR Cristian Popa.
Paradigma bancară se schimbă. Atenţia trebuie îndreptată spre economisire
Schimbarea paradigmei financiare la nivel global va impune o atenţie sporită pentru economisire deoarece resursele vor scădea, iar statele emergente care vor avea deficit de capital vor fi influenţate inclusiv la nivelul creşterii economice, anticipează Mişu Negriţoiu (foto), directorul general al ING Bank România.
"Să nu ne aşteptăm la aceeaşi creştere a creditului în economie şi, din această perspectivă, trebuie revizuită şi creşterea economică pentru că vor fi mai puţini bani. De ce vor fi mai puţini bani? Dincolo de problemele de zi cu zi, avem o problemă fundamentală, care se întâmplă o dată la 30-50 de ani: se schimbă paradigma finanţării bancare". Până acum a funcţionat teoria pieţei financiare globale în care banii circulă dintr-o ţară în alta fără restricţii şi pe principiul rentabilităţii.
Creditarea din anii de boom a fost susţinută de finanţările atrase de băncile locale de la acţionarii străini, dar strategiile s-au schimbat în criză şi multe grupuri cer acum subsidiarelor locale să obţină mai mulţi bani de la clienţi. Schimbarea paradigmei la nivel global va face mult mai dificilă finanţarea şi, mai ales, finanţarea în euro, în special la nivelul băncilor, crede Negriţoiu.
"Până la urmă, problemele cele mai importante pentru bănci sunt sursa finanţării. Statele emergente cu deficit de capital, de economisiri în principal, vor fi influenţate în finanţarea bancară şi creşterea economică". Gradul de economisire internă este redus, astfel că resursele externe sunt necesare pentru dezvoltare. România a fost şi va fi un importator net de capital.
Un nou model de business pentru bănci
Băncile din România ar putea fi nevoite să treacă de la modelul de business cu reţelele extinse, cu mulţi angajaţi, către finanţarea corporaţiilor, pentru a contrabalansa încetinirea creditării şi pentru eficientizarea activităţii, consideră Cristian Popa, viceguvernator al BNR.
"Cred că preocuparea principală a băncilor este comutarea de pe un model de business cu reţea extinsă, cu mulţi angajaţi, pe tranziţia către o evaluare de risc cu accent pe sectorul corporatist. Nu va fi uşor să faci tranziţia pe sectorul corporate. Creditarea va fi sigur mai lentă faţă de perioada de boom. Cred că sectorul bancar poate scăpa punând accent pe finaţarea corporaţiilor care au planuri de afaceri viabile", a spus Cristian Popa (foto).
Una dintre problemele sectorului bancar ţine de eficientizarea costurilor. Unele costuri nu se justifică din punct de vedere economic, fiind susţinute prin dobânzile şI comisioanele vechilor clienţi. În condiţiile actuale de piaţă este dificil sau chiar imposibil să fie susţinut sistemul mare de sucursale care antrenează costuri mari.
În România activează 42 de bănci, care aveau la sfârşitul primului semestru 66.579 de angajaţi în 6.104 de unităţi bancare. Profitul net al sistemului bancar a scăzut la 94,5 mil. lei la finele lunii iunie, faţă de 373 mil. lei în martie, pe fondul majorării de aproape trei ori a pierderilor cumulate ale băncilor cu rezultate negative.
Viceguvernatorul BNR a evidenţiat evoluţia diferită a creditului pentru populaţie, care şi în ultimul an a înregistrat o contracţie, şi creditul acordat firmelor, cu un sold în creştere, explicat atât prin refinanţări, cât şi prin împrumuturi noi.
Este necesară limitarea datoriei publice prin Constituţie?
Lucian Croitoru (foto), consilier al guvernatorului BNR, consideră că România ar trebui să limiteze prin Constituţie datoria publică mai curând decât deficitul şi să găsească un echilibru mai bun în politica fiscală "Trebuie găsit un raport mai bun între reguli şi discreţie, care să fie introdus în Constituţie. Nu nivelul deficitului trebuie captat în Constituţie, ci nivelul datoriei", a spus Croitoru la Romania Financial Forum.
De la Cotroceni şi de la Palatul Victoria au apărut pe parcursul acestui an o serie de semnale privind includerea în Constituţie a unor prevederi care stabilesc că deficitul bugetar nu poate să fie mai mare de 3% din PIB, iar datoria publică nu poate depăşi 60% din PIB. Introducerea unor limite de deficit bugetar şi / sau datorie publică se încadrează într-un context european caracterizat de preocupări majore pentru restabilirea sustenabilităţii finanţelor publice.
Însă, plafonarea deficitului bugetar la un anumit procent din PIB ar fi dificilă, după cum au comentat mai mulţi analişti, având în vedere că veniturile bugetare sunt prociclice, în timp ce cheltuielile bugetare sunt, de obicei, anticiclice. Altfel spus, deficitele bugetare pot fi uşor reduse în perioade de boom, dar mai greu controlate în perioade de recesiune. Dar, plafonarea datoriei publice are fundament economic, fiind benefică prevenirea îndatorării excesive care măreşte sensibilitatea faţă de sentimental pieţelor.
România a reuşit anul trecut să ajusteze deficitul bugetar, iar corecţiile ar trebui să continue astfel încât dezechilibrul fiscal să coboare la 4,4% din PIB în 2011 şi la 3% din PIB în 2012, conform angajamentelor asumate în faţa FMI şi a Comisiei Europene. La sfârşitul lunii august, deficitul bugetar a fost de 2,4% din PIB.
Croitoru crede că actuala criză este cel mai bun moment pentru România pentru a continua şi în politica fiscală reforma începută în anii '70, prin care politica monetară a fost mutată de sub controlul politicienilor.
Politicile monetare şi fiscale în contextul crizei
Într-o perioadă de criză trebuie stimulată cererea internă, obiectiv care poate fi atins prin promovarea unor anumite politici monetare şi fiscale, crede analistul economic Florin Cîţu.
În plan fiscal, stimularea consumului se poate face prin creşterea cheltuielilor sau scăderea taxelor, inclusiv pe forţa de muncă. "Pentru a stimula creşterea economică pe termen scurt pot să fie reduse impozitul pe profit, impozitul pe venit, CAS. Însă, ca să ai creştere economică pe termen lung ai nevoie de investiţii. Singurul mod prin care faci capitalul să circule este reducerea fiscalităţii", crede Cîţu. În ceea ce priveşte politica monetară, Câţu consideră că "nu prea are ce să facă în România". "Putem vorbi de o reducere a dobânzii până la zero, chiar să se injecteze lichiditate în sistem, dar chiar o cercetare a BNR despre transmiterea politicii monetare în sistem arată că aceasta este foarte înceată. Transferul se face numai până la sistemul financiar bancar, nu şi până la consumator. Politica monetară poate doar să ţină inflaţia redusă."
În contextul crizei financiare şi economice mondiale guvernele din întreaga lume şi băncile centrale au luat măsuri excepţionale. Stimulul fiscal a căpătat o importanţă mai mare, în timp ce marja de manevră a politicii monetare s-a diminuat.
În ultimii 30 de ani statul a reuşit să devină foarte adaptabil, versatil, dar este foarte ineficient, în timp ce sectorul privat este foarte eficient, dar şi foarte fragil. În opinia lui Cîţu, avem o problemă structurală la nivelul sistemului economic şi ar trebui să găsim soluţii structurale. "Soluţia este un sistem economic eficient, dar trebuie pus accentul pe adaptabilitate, pe versatilitate".
Câţi bugetari mai trebuie restructuraţi?
În România ar fi nevoie de reducerea cu cel puţin 30% a numărului de bugetari, diminuarea putând fi făcută în interval de 2-4 ani, consideră Eugen Rădulescu (foto), director în cadrul Băncii Naţionale a României. El propune şi soluţii.
"Reducerea se poate face prin scăderea numărului de unităţi teritoriale ale ministerelor şi administraţiei centrale. Avem 41 de direcţii judeţene agricole, dar dacă ar fi numai cinci, ce ar fi? Ce mai fac oamenii aceia acolo în afara faptului că stau şi încasează un salariu?", se întreabă retoric Rădulescu. Un alt exemplu dat de directorul din cadrul BNR este al celor 41 de inspectorate şcolare judeţene.
"Ce inspectează inspectorii aceia altceva decât faptul că îşi umplu sacoşele şi pleacă cu sacoşele doldora, după ce au inspectat profesorii care nu ştiu nimic, în ultima vreme. Dovadă şi rezultatele pe care le avem şi la bacalaureat", a comentat Rădulescu pentru Gândul. Directorul din BNR spune că atunci când vorbeşte de reducerea numărului de bugetari, el nu se referă neapărat la medici sau profesori, dând exemplul Spitalului Municipal Bucureşti, care "are mai multe femei de serviciu, şoferi şi contabili decât personal medical".
Din sectorul bugetar au dispărut din decembrie 2008 până în iunie anul acesta 153.000 de salariaţi după datele Finanţelor, însă doar 58.000 din datele Institutului de Statistică (care foloseşte o altă metodologie). În momentul în care s-a pus problema disponibilizărilor în sectorul bugetar mulţi economişti au estimat că ar trebui disponibilizaţi în jur de 300.000 de bugetari. Preşedintele Traian Băsescu a declarat la Pro TV că nu poate fi vorba de majorări salariale, în condiţiile în care în sistem sunt 200.000 de oameni în plus. Înrăutăţirea prognozelor economice ar putea obliga Guvernul să-şi reconsidere poziţia şi să facă noi disponibilizări.
ConcluziiRomania Financial Forum
1. Reducerea contribuţiilor sociale reprezintă un risc, însă ar fi cea mai bine-venită măsură pentru a stimula economia pentru că munca este supraîmpovărată.
2. Acordurile cu FMI şi CE au fost necesare şi gândite serios, iar reformele au îmbunătăţit fundamentele economice, iar disputa internă privind acordurile cu FMI şi CE trebuie să înceteze.
3. Prognoza de creştere economică pentru 2012 va fi schimbată, în principal pentru că nu mai putem miza pe aceeaşi creştere a exporturilor.
4. România a contractat deja în mare parte fondurile structurale de la Uniunea Europeană pentru următorii patru ani, astfel că problema nu este identificarea de noi proiecte, ci implementarea celor existente. Percepţia legată de absorbţia fondurilor nu se va îmbunătăţi până nu se vor vedea rezultatele.
5. Executarea silită a devenit greoaie, iar băncile ar trebui să caute soluţii pentru salvarea clienţilor.
6. Schimbarea paradigmei financiare la nivel global va impune o atenţie sporită pentru economisire deoarece resursele vor scădea, iar statele care vor avea deficit de capital vor fi influenţate în finanţarea bancară şi creşterea economică.
7. Băncile din România ar putea fi nevoite să treacă de la modelul de business cu reţelele extinse, cu mulţi angajaţi, către finanţarea corporaţiilor, pentru a contrabalansa încetinirea creditării şi eficientiza activitatea.
8. România trebuie să limiteze prin Constituţie datoria publică mai curând decât deficitul şi să găsească un echilibru mai bun în politica fiscală.
9. În perioadă de criză trebuie stimulată cererea internă, obiectiv care poate fi atins prin promovarea unor anumite politici monetare şi fiscale; stimularea consumului se poate face prin creşterea cheltuielilor sau scăderea taxelor, inclusiv pe forţa de muncă. Politica monetară nu prea are ce să facă în România.
10. Ar fi nevoie de reducerea cu cel puţin 30% a numărului de bugetari, diminuarea putând fi făcută într-un interval de 2-4 ani.
La acest material au contribuit Ovidiu Tempea, Marius Radu şi Cristina Concea
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
