Evaluările FMI
Creşterea economică a revenit, dar redresarea rămâne fragilă şi riscurile au crescut rapid.
Presiunile inflaţioniste s-au redus abrupt, dar ar putea fi reinflamate de noi majorări ale preţurilor administrate.
Salariile continuă să scadă în termeni reali deşi piaţa muncii se stabilizează treptat. Dacă scăderea peste aşteptări a numărului de angajaţi din sectorul public o va permite, autorităţile ar putea creşte uşor salariile spre finalul anului.
Nervozitatea pieţelor externe s-a reflectat în creşterea rapidă a CDS-urilor, însă acestea rămân sub nivelul din 2009, iar rezervele internaţionale ale BNR, de circa 35 mld. €, acoperă datoria pe termen scurt.
Dacă reducerea deficitului bugetar la 3% din PIB anul viitor pe metodologia cash apare ca realizabilă pe bugetul preliminar pe 2012, atingerea ţintei de 3% după metodologia UE (ESA 95) va fi o provocare, fiind necesară o ajustare suplimentară de până la 0,5% din PIB.
Arieratele companiilor de stat au continuat să crească şi sunt necesare noi eforturi pentru inversarea trendului. Numai arieratele celor 18 companii monitorizate împreună cu FMI se ridică la 3,6% din PIB.
Arieratele administraţiilor publice locale au scăzut cu 100 mil. lei în semestrul I.
Guvernul are facturi neplătite semnificative către sectorul sanitar şi trebuie să le achite.
Închiderile de spitale mici şi introducerea taxei clawback nu au adus economiile scontate şi autorităţile au fost de acord că e nevoie de noi revizuiri ale reglementărilor.
Maturitatea medie a datoriei interne a guvernului a crescut de la 2,7 ani în decembrie 2009 la 4,1 ani în iunie 2011, dar trebuie menţinut un buffer de lichiditate care să acopere cel puţin patru luni de nevoi de finanţare.
Absorbţia fondurilor UE rămâne slabă, trebuie îmbunătăţită capacitatea administativă, iar beneficiarii să fie sprijiniţi în etapele de început ale proiectelor.
ANAF a închis 141 de birouri, iar la anul va introduce un sistem simplificat de impozitare a micilor contribuabili. Va fi îmbunătăţit procesul de rambursare a TVA şi va fi extins auditul fiscal asupra marilor contribuabili.
Dacă tensiunile de pe pieţele internaţionale nu vor permite realizarea privatizărilor preconizate la companii ca Oltchim, Tarom, Romgaz, Transelectrica, va trebui luate măsuri alternative pentru îmbunătăţirea operaţiunilor societăţilor respective.
La începutul lui 2012 va fi reluată încercarea de vânzare a pachetului de acţiuni Petrom şi va fi vândut un pachet minoritar din Hidroelectrica.
Există semnele unei uşoare reveniri a creditării, iar sistemul bancar pare bine capitalizat, dar au crescut riscurile derivate din problemele zonei euro.
Cele nouă mari bănci străine prezente pe piaţă şi-au redus în iulie expunerea pe România de la 98% la 95% din nivelul înregistrat în martie 2009, când a fost încheiată înţelegerea de la Viena privind menţinerea expunerilor.
Băncile greceşti rămân bine capitalizate deşi plătesc dobânzi ceva mai ridicate decât media pieţei pentru a atrage resurse.
Unele bănci mici şi mijlocii cu costuri mari, pierderi din credite în creştere şi provizioane sub media pieţei continuă să înregistreze rezultate negative, iar în unele cazuri ar putea fi necesar capital suplimentar.
BNR rămâne atentă la riscul de contagiune cu problemele zonei euro şi e gata să furnizeze lichiditatea necesară pentru a contracara segmentarea de pe piaţa interbancară.
Slăbirea leului se poate transfera în creşteri de preţuri, aşa că ratele de dobândă interbancare trebuie aduse mai aproape de dobânda-cheie.
O creştere a dobânzii-cheie va fi necesară dacă inflaţia rămâne peste nivelurile proiectate în lunile următoare.
BNR ar trebui să evite ca alegerea instrumentelor monetare pe care le foloseşte să fie afectată excesiv de consideraţii legate de propriul bilanţ.
Noile reguli de creditare nu pot viza creditele ipotecare
Noile reglementări pregătite de BNR pentru descurajarea expunerii populaţiei la riscuri valutare neacoperite nu vor viza creditul ipotecar din cauza îngrijorărilor privind impactul pe care l-ar avea asupra pieţei, scrie FMI în cel de-al doilea raport de evaluare a acordului stand-by încheiat cu România în primăvară.
"Preţurile locuinţelor din România sunt exprimate în euro, iar creditele pe termen lung sunt denominate în monedă străină (în principal euro) pentru că piaţa de lei este lichidă doar pentru maturităţi scurte", afirmă experţii FMI subliniind o realitate mult invocată de către băncile comerciale şi cunoscută şi de BNR.
Precizările Fondului apar la câteva săptămâni după ce BNR a publicat un proiect de regulament care prevedea o serie de restricţii şi pentru creditul ipotecar, începând cu introducerea unui avans minim de 30% la creditele în euro - dublu faţă de nivelurile practicate în prezent de BCR şi BRD, primele două bănci de pe piaţă.
Ca şi când ar fi cineva interesat să se împrumute în lei pe 20-30 de ani la dobânzi cu cel puţin cinci puncte procentuale mai mari decât la euro, BNR a avansat introducerea unui regim favorabil creditului ipotecar în moneda naţională prin stabilirea unui avans minim de 15%.
Ieri, Radu Gheţea, preşedintele ARB, a anunţat tocmai de la tribuna BNR că în urma negocierilor cu băncile creditele pentru locuinţe nu vor fi afectate de noile reguli, însă după ce oficialii BNR nu au făcut niciun comentariu, a revenit spunând că de fapt nimic nu este decis, iar consiliul de administraţie al BNR va lua hotărârea finală.
Rămâne de văzut dacă această hotărâre va contrazice evaluarea FMI potrivit căreia creditul ipotecar se va acorda în euro ca şi până acum.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
