Scenariul pozitiv
Pieţele se detensionează, băncile se împrumută între ele, iar acţiunile la burse cresc;
Dobânzile şi aversiunea la risc scad treptat;
Fluxurile financiare se reiau;
Europa rămâne pe creştere economică.
Exporturile cresc pentru că sunt comenzi din Europa. Industria are de lucru
Industria, care şi-a majorat contribuţia la formarea PIB în ultimii doi ani prin intermediul exporturilor, va continua acest trend, susţinând economia. Revenirea cererii pe pieţele străine şi un curs de schimb avantajos vor aduce creşterea exporturilor. Exporturile au fost principalul motor care a ajutat economia să iasă din criză, iar contribuţia lor în perspectivă la PIB va fi pozitivă, în condiţiile în care se va menţine pe un trend ascendent cererea externă. Dar va fi importantă şi dinamica importurilor.
Consumul nu mai scade
Consumul se va opri din scădere după mai bine de doi ani de ajustări aproape neîntrerupte, iar încrederea cumpărătorilor va reveni, ceea ce va contribui la o creştere economică sustenabilă, alături de contribuţia favorabilă a industriei şi exporturilor.
Încurajarea consumului privat a fost văzută ca o soluţie a relansării economiei de către numeroşi antreprenori, manageri şi bancheri. Dar, este necesară o creştere sănătoasă a consumului, care trebuie să fie ancorată în oferta internă, nu în importuri.
O creştere bazată pe consum realizat pe intrări masive de capital şi pe datorie, cum a avut România în ultimii ani, nu mai este o soluţie viabilă având în vedere scepticismul investitorilor străini în a finanţa ţări care trăiesc pe datorie.
Dobânzile la lei şi la euro nu vor mai creşte
Dacă situaţia internaţională se va detensiona şi pieţele europene se vor calma, aversiunea la risc va scădea, cotaţia CDS (prima de risc) va coborî, astfel că se va diminua costul resurselor atrase de România. În condiţiile stabilizării sau chiar ale scăderii dobânzilor la lei, vor apărea efecte pozitive şi asupra randamentelor plătite de statul român. Trezoreria statului îşi va respecta programul de emisiune anunţat şi nu va mai respinge în bloc ofertele băncilor. Dacă rezervele minime obligatorii vor fi reduse de către BNR, consecinţa ar fi suplimentarea lichidităţii bancare, care acum este împărţită inegal între băncile din sistem. Astfel, presiunea pe ratele dobânzilor la lei s-ar atenua.
Liniile de finanţare externă se vor menţine
Dacă problema Greciei şi a zonei euro va fi soluţionată, situaţia pe pieţele financiare internaţionale se va calma, astfel că liniile de finanţare externă se vor menţine. În aceste condiţii, băncile locale nu vor avea probleme legate de capacitatea de împrumut şi vor putea să continue creditarea.
Cursul de schimb va fi stabil
În condiţiile unui curs de schimb stabil, debitorii care au împrumuturi în euro nu vor avea probleme legate de rambursarea împrumuturilor şi plata dobânzilor. Totodată, băncile, care au un procentaj mare din bilanţ în valută, nu vor fi nevoite să ceară bani de la băncile-mamă pentru recapitalizare.
Vin bani de la muncitorii plecaţi să muncească în străinătate, în special în Spania şi Italia
După găsirea unor soluţii privind criza datoriilor din zona euro, percepţia pieţelor cu privire la Italia şi Spania se va îmbunătăţi treptat, iar situaţia economică se va redresa. În aceste condiţii, vor creşte şi remiterile muncitorilor români care lucrează în aceste ţări. Economia românească se bazează destul de mult pe banii "căpşunarilor", având în vedere că o bună parte din deficitele de cont curent au fost acoperite de aceste intrări. Lipsa a aproape 10 mld. dolari din ultimii doi ani, cu cât a scăzut valoarea sumelor trimise de românii din străinătate, s-a văzut puternic în economie, în special în consum şi în construcţii.
PIB-ul va continua să crească cu ritmuri cuprinse între 0,5 şi 2,5%
În condiţiile continuării creşterii exporturilor, a industriei şi ale stopării scăderii consumului intern, ajutată de o contribuţie favorabilă a serviciilor financiare, economia va continua să rămână în teritoriul pozitiv anul viitor şi ar putea să înregistreze o creştere comparabilă cu cea din acest an.
Există chiar posibilitatea ca 2012 să fie mai bun decât acest an.
Buget - venituri şi cheltuieli
Guvernul nu va mai fi nevoit să opereze scăderi dramatice ale cheltuielilor. Iar dacă economia va creşte, vor ajunge mai multe venituri la buget. În aceste condiţii, România nu va avea probleme să se încadreze anul viitor în ţinta de deficit bugetar de 3% din PIB agreată cu FMI şi Comisia Europeană.
Puterea tot mai mare a Germaniei îngrijorează statele din zona euro
Scenariul negativ
În ipoteza în care liderii europeni nu s-ar înţelege şi nu ar ajunge la un acord în privinţa soluţionării crizei datoriilor din zona euro, a recapitalizării băncilor şi a reducerii datoriei Greciei:
Tensiunile pe pieţe s-ar accentua, băncile nu s-ar mai împrumuta între ele, iar acţiunile la burse vor scădea;
Dobânzile şi aversiunea la risc ar creşte;
Fluxurile financiare s-ar bloca;
Zona euro, Europa ar reintra în recesiune.
Exporturile vor scădea puternic
Pe fondul accentuării crizei datoriilor cu care se confruntă Europa, ritmul de creştere al exporturilor va frâna vizibil în contextul slăbirii cererii externe.
Reducerea cererii pe pieţele străine din partea principalilor noştri parteneri comerciali - ţările din zona euro - şi un curs de schimb dezavantajos vor putea să ducă chiar la scăderea exporturilor. Cum diversificarea pieţelor de export în afara Europei este un proces de durată, producţia industrială şi exporturile nu vor mai putea să susţină economia.
Consumul va continua declinul
Consumul va continua să se prăbuşească, ca şi încrederea cumpărătorilor. Speranţele de revigorare a economiei vor putea să fie date peste cap de măsurile suplimentare de austeritate ale autorităţilor, care vor pune presiune suplimentară pe consum. Pe zona de retail, creditul de consum va coborî fără frână.
Iar scăderea continuă a împrumuturilor acordate populaţiei va afecta consumul şi va lăsa firmele locale fără piaţă de desfacere pentru produsele lor.
Fără o revenire a consumului, economia se poate întoarce în recesiune.
Dobânzile la lei şi la euro vor exploda
Ministerul Finanţelor va resimţi o presiune pe dobânzi, iar Trezoreria statului nu va putea atrage resurse la costuri rezonabile şi va respinge ofertele băncilor. Tensiunile internaţionale şi nervozitatea pieţelor externe se vor reflecta în creşterea rapidă a CDS-urilor, a costurilor resurselor atrase de România.
Liniile de finanţare externă se vor diminua şi vom asista la retrageri de fonduri
În ipoteza în care nu vor fi identificate soluţii pentru problemele din zona euro, am putea asista la o diminuare a liniilor de finanţare externă şi la retrageri de fonduri, ceea ce va antrena o diminuare a potenţialului de creditare. Pentru băncile din România va persista pericolul legat de portofoliul de credite neperformante, care se va deteriora.
Leul se va deprecia
În condiţiile creşterii tensiunilor pe pieţele externe cursul de schimb se va deprecia puternic, iar băncile va trebui să se recapitalizeze, în timp ce mulţi debitori vor fi puşi în dificultate. Deprecierea leului şi creşterea aversiunii faţă de risc vor fi o provocare pentru sistemul bancar având în vedere că cele mai multe bănci au un procentaj foarte mare din bilanţ în valută.
Nu vor mai veni bani de la muncitorii plecaţi să muncească în străinătate, în special în Spania şi Italia
Dacă nu vor fi găsite soluţii pentru criza datoriilor din zona euro, atât Grecia, cât şi Italia şi Spania vor fi în derivă. În această situaţie remiterile muncitorilor români care lucrează în aceste ţări vor scădea, astfel că economia românească nu se va mai putea baza pe aceste resurse pentru acoperirea deficitelor externe.
Economia va reveni în recesiune
Dacă ritmul de creştere al exporturilor va frâna puternic sau exporturile vor reintra în teritoriul negativ, în timp ce consumul intern va continua să se prăbuşească, economia poate reveni pe minus, având în vedere şi că agricultura nu o va mai putea ajuta (având în vedere efectul de bază nefavorabil în condiţiile în care comparaţia se face cu anul agricol de excepţie 2011).
În condiţiile înrăutăţirii condiţiilor macro la nivel internaţional, apare riscul ca România să alunece din nou în recesiune anul viitor.
Buget - venituri şi cheltuieli
Dacă economia reintră în recesiune, veniturile bugetare vor scădea. Dacă nu vor fi ajustate cheltuielile la veniturile în scădere, deficitul bugetar va exploda. Anul viitor Guvernul va fi nevoit să aplice măsuri suplimentare de ajustare, în caz contrar acordul cu FMI va trebui abandonat.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
