Creditele în lei pentru achiziţia de locuinţe au devenit o alternativă la împrumuturile în valută abia anul acesta odată cu scăderea la jumătate a costurilor de finanţare în monedă locală pe piaţa interbancară.
Indicatorul Robor la 3 luni (utilizat ca referinţă în majoritatea contractelor de credit de retail) a coborât în prezent sub pragul de 2,5% pe an, un minim istoric, faţă de peste 6% pe an la înceutul lunii ianuarie.
Astfel, rata la un credit ipotecar în lei a scăzut cu aproape o treime faţă de nivelul de la începutul anului, dar este în continuare peste suma lunară plătită de un client pentru un credit în euro de aceeaşi valoare.
Un ipotecar de valoare medie (180.000 de lei) acordat pe o perioadă de 25 de ani are în prezent o rată de sub 1.300 de lei faţă de 1.800 de lei la începutul anului. Suma de rambursat a scăzut în aceste condiţii de la 540.000 de lei la 390.000 de lei. Calculele au fost efectuate pe baza unei marje de 3,5% peste Robor la 3 luni şi a unui comision anual de 0,2% din sold.
Un credit în euro de aceeaşi valoare (circa 40.000 de euro) are o rată lunară de 340 de euro (echivalentul a 1.100 de lei). Ar fi nevoie ca indicatorul Robor să scadă sub 2% pe an pentru ca dobânzile la creditele lei să se egalizeze cu cele la creditele în euro. Analiştii se aşteaptă însă ca dobânzile la lei să mai crească anul viitor, pe măsură ce lichiditatea excesivă din piaţă se va dispersa.
“Nivelul actual al ratelor Robor este prea scăzut în opinia noastră având în vedere previziunile privind rata inflaţiei în următorul an. În acest context, ne aşteptăm ca ratele Robor să crească în următorul an. Scenariul nostru de bază arată o stabilizare a dobânzilor interbancare în jurul dobânzii de politică monetară”, scriu într-un raport analiştii Raiffeisen Bank.
Dobânda de politică monetară se află în prezent la 4% pe an, iar cele mai optimiste scenarii indică un nivel de 3,5% pe an la finalul primului trimestru din 2014. BNR a redus anul acesta cu 1,25 puncte procentuale dobânda-cheie timp de patru şedinţe consecutiv (iulie, august, septembrie şi noiembrie).
Scăderea dobânzii-cheie a fost punctul de pornire pentru ieftinirea leilor pe piaţa interbancară, dar determinantă pentru ritmul de scădere a fost lichiditatea excesivă din piaţă. BNR a lăsat mai mulţi bani pe piaţă inclusiv în contextul în care nu s-a mai confruntat cu presiuni semnificative pe cursul de schimb.
Cererea de credite în lei a crescut nu doar pe fondul reducerii dobânzilor, ci şi în contextul unor reglementări mai stricte privind vânzarea creditelor în valută. Totodată, vânzările au crescut în ultimele luni ca urmare a trecerii exclusiv pe lei a programului Prima casă. Băncile au ajuns în prezent să vândă circa 2.000 de ipotecare în lei pe lună, potrivit unor calcule ale ZF.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
