România s-a luptat să intre pe radarele investitorilor străini pentru a atrage lichiditate sporită la licitaţiile de titluri de stat, aproape 7 mld. euro intraseră pe piaţa locală până în luna mai, dar acum suportă şi reversul medaliei: o volatilitate crescută a cursului leu/euro ca urmare a expunerii mai mari la oscilaţiile de sentiment de pe pieţele financiare externe.
De aproape trei săptămâni cursul calculat de BNR s-a aşezat deasupra platoului situat la 4,45 lei pentru un euro, s-a apropiat de pragul superior de 4,50 lei/euro, a dat înapoi, iar ieri a urcat din nou la 4,47 lei/euro.
În primele cinci luni intrările de valută pe titlurile de stat au susţinut menţinerea cursului sub pragul de 4,40 lei/euro în cea mai mare parte a intervalului, pentru ca din iunie, odată cu noile episoade de stres induse de incertitudinea privind politica Fed, cotaţiile să se mute în zona superioară a pragului.
Excluzând mişcările extreme înregistrate atât în sensul de apreciere, cât şi de depreciere a leului în raport cu euro, cursul a evoluat anul acesta
într-un coridor cuprins între 4,35 şi 4,45 lei/euro.
Odată cu reducerea rapidă a dobânzii-cheie la lei până la 4,5% pe an ca semnal de stimulare directă a creditării în lei, BNR şi-a asumat implicit o volatilitate mai mare a cursului. De altfel, banca centrală a adoptat o manieră mai lejeră de a modera evoluţia cotaţiilor în cadrul regimului de flotare controlată, permiţând inclusiv salturi de scurtă durată precum cele din iunie, când cursul
s-a dus şi la peste 4,50 lei/euro. Piaţa îşi ţine respiraţia în astfel de momente, însă per ansamblu sensibilitatea faţă de mişcările de depreciere a leului s-a mai atenuat faţă de primii ani de criză. De fapt, o volatilitate mai mare a cursului este concordantă cu mesajul BNR de încurajare a leului ca monedă de creditare, prin evidenţierea costului legat de riscul de curs de schimb. În primele etape ale crizei, tocmai printr-un control mai strict al oscilaţiilor de curs BNR nu făcea decât să continue să încurajeze orientarea pieţei spre creditul în valută.
România nu reuşeşte să atragă noi investiţii străine directe, însă interesul pentru titlurile de stat se menţine dincolo de fluctuaţiile de sentiment ale străinilor, ceea ce înseamnă perspectiva unor noi intrări de valută.
De asemenea, sunt de aşteptat intrări sporite din fonduri europene. În aceste condiţii, analiştii întrevăd un potenţial de revenire a leului faţă de cotaţiile din ultima perioadă.
Acest articol a apărut în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 24.09.2013
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
