Preşedintele a participat la negocieri, a acceptat condiţiile impuse de creditorii internaţionali şi susţine acum că ţara sa este tratată injust deoarece liderii se tem că problemele de aici pot rupe echilibrul şubred din Grecia.
Restructurarea primelor două bănci ca mărime din Cipru, elementul central al programului de bailout convenit în luna martie, „a fost implementată fără pregătiri atente“, ceea ce a distrus capitalul operaţional al multor firme cipriote şi a forţat introducerea unor restricţii ale fluxurilor de capital fără precedent care acum sufocă economia insulei, a scris Anastasiades într-un document adresat FMI şi şefilor a trei instituţii din UE. Scrisoarea a fost trimisă săptămâna trecută, dar a fost citită de jurnaliştii de la Financial Times şi AFP.
„Economia este trasă într-o recesiune adâncă, ceea ce duce la creşterea şomajului şi îngreunează mult consolidarea fiscală. Vă cer să reanalizaţi posibilităţile pentru a găsi o perspectivă viabilă pentru Cipru şi poporul cipriot“, spune preşedintele.
Anastasiades le-a solicitat liderilor europeni să stopeze procesul complex de restructurare şi fuziune parţială a celor mai mari două bănci, Bank of Cyprus şi Laiki, care au o pondere de 80% în sistemul bancar cipriot.
Speranţe deşarte
Un oficial european de top implicat direct în negocierile cu Cipru a declarat că oficialii Uniunii Europene au fost „lăsaţi mască“ de scrisoare.
El a precizat că miniştrii de finanţe din zona euro vor discuta astăzi despre cererea preşedintelui cipriot, dar, probabil, nu le vor accepta.
„El cere de fapt inversarea totală a direcţiei programului“, a spus oficialul UE, subliniind că economia cipriotă a fost lovită pe nepregătite de efectele pachetului de bailout din vina guvernului lui Anastasiades, care s-a opus primului acord pentru a-l accepta pe al doilea nouă zile mai târziu.
Avertismentele preşedintelui vin la mai puţin de o lună după ce FMI a criticat agresiv modul în care UE a gestionat primul program de bailout, de 110 miliarde euro, stabilit pentru Grecia, argumentând că estimările pe care s-a bazat au fost mult prea optimiste.
Bailout-ul Ciprului a forţat închiderea celei de-a doua bănci ca mărime, Laiki, şi restructurarea profundă a Bank of Cyprus. Programul prevede confiscarea unei părţi din depozitele de peste 100.000 de euro constituite la aceste bănci. Fondurile puse la dispoziţie de creditorii internaţionali nu sunt destinate băncilor. Primul acord de bailout, care a fost respins de parlamentul cipriot, prevedea pierderi pentru toate depozitele bancare. Regulile UE spun că depozitele de până la 100.000 de euro sunt protejate.
Dar condiţiile impuse pentru restructurarea sistemului bancar sunt prea oneroase pentru Bank of Cyprus, acum singura bancă „cu importanţă megasistemică“, şi fac aproape imposibil pentru această instituţie de credit să strângă lichidităţile necesare pentru susţinerea operaţiunilor zilnice, apreciază Anastasiades. El a subliniat că de supravieţuirea şi sănătatea Bank of Cyprus depinde succesul programului de salvare a întregii economii.
Cipru ar vrea mai mulţi bani de la zona euro
Deşi nu o cere explicit în scrisoare, preşedintele cere practic mai multă finanţare din partea zonei euro, posibilitate exclusă explicit de statele creditoare în frunte cu Germania.
Anastasiades a propus ca o parte din cele nouă miliarde de euro primite la Laiki de la băncile centrale din eurosistem prin liniile de asistenţă de urgenţă să fie convertite în obligaţiuni pe termen lung. Aceste titluri ar urma să fie folosite pentru a inversa procesul de fuziune dintre partea „sănătoasă“ a Laiki cu Bank of Cyprus.
Anastasiades critică finanţarea primită de Laiki de la eurosistem anul trecut, spunând că asistenţa a venit „sub circumstanţe foarte problematice“. Banca Centrală Europeană aprobă acest gen de finanţare. Analiştii susţin că Laiki a primit aceşti bani cu toate că devenise evident că banca era insolventă.
Guvernul cipriot s-au grăbit să asigure că nu intenţionează să abandoneze planurile de bailout.
„Vom face tot ceea ce ni se cere“, a declarat un oficial guvernamental citat de The Wall Street Journal.
De la cazinouri la depozite de gaze naturale, măsuri de „reinventare“ a economiei
Guvernul cipriot încearcă să-şi relanseze economia îngenuncheată de colapsul bancar prin măsuri precum vânzarea de licenţe pentru deschiderea de cazinouri şi construirea unei facilităţi de depozitare a gazelor naturale. Ciprul face, de asemenea, eforturi pentru „reinventarea“ sectorului serviciilor după ce un deceniu s-a bazat pe turism şi pe furnizarea de servicii de offshore banking şi consiliere contabilă şi legală în mare parte pentru companii din Rusia şi Ucraina.
Preşedintele Anastasiades a anunţat în primăvară că guvernul va asigura 21 milioane euro pentru subvenţionarea a 6.000 de locuri de muncă în turism şi va pune la dispoziţia agricultorilor tineri, contra unei arende mici, terenuri din proprietatea statului şi a bisericii. De asemenea, guvernul va accelera programul de dezvoltare a energiei regenerabile prin acordarea urgentă de licenţe companiilor care au câştigat deja licitaţii pentru construirea de parcuri fotovoltaice.
Analiştii estimează că economia cipriotă se va contracta cu 12,5% în următorii doi ani după o scădere de 2,4% anul trecut.
Depozitele ruşilor domină în băncile cipriote
Ruşii au transferat peste 30 de miliarde de dolari în Cipru în ultimii 20 de ani, potrivit unui studiu al unor economişti din Rusia, Finlanda şi Canada, care au concluzionat că banii ruşilor domină depozitele bancare din Cipru, scrie agenţia RT.
„Dominaţia banilor ruseşti în depozitele bancare din Cipru şi în investiţiile străine din Cipru şi Rusia este dovada unui cerc al fluxului de bani”, spun economiştii, cercetători la diferite universităţi. Banii au fost scoşi din Rusia doar pentru a fi aduşi înapoi ca investiţii străine.
Potrivit agenţiei ruse de statistică Cipru este a doua destinaţie după Olanda pentru investiţiile din Rusia. De asemenea, Ciprul este al treilea investitor ca mărime pentru Rusia după Marea Britanie şi Elveţia în perioada 2005-2011.
Economiştii au calculat că între o treime şi o jumătate din depozitele bancare din Cipru sunt de origine rusă.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
