Companiile poloneze ar putea investi 100 de miliarde de zloţi (24 miliarde euro) în producţia convenţională de energie în următorii zece ani, inclusiv în construcţia primei centrale nucleare a ţării, potrivit unei analize a firmei de cercetare a pieţei PMR, citată de The Warsaw Business Journal. Lista investiţiilor include capital de 20 de miliarde de zloţi (4,7 miliarde de euro) alocat unor proiecte aflate acum în curs de dezvoltare, printre care construcţia a patru mari grupuri energetice la centrale diferite de către PGE, Enea, Tauron şi PKN Orlen, companii de stat. Potrivit analizei, valoarea totală a marilor proiecte energetice în curs de dezvoltare s-a dublat în urma începerii lucrărilor de construcţie la două unităţi de generare la centrala Opole, cel mai mare proiect în construcţie din Polonia. Bogdan Cojocaru
Preşedintele Ungariei János Áder a promulgat legea care permite extinderea centralei nucleare de la Paks, singura a ţării şi care asigură 40% din producţia de energie, în pofida rezistenţei partidelor de opoziţie, scrie Portfolio.hu. Preşedintele a explicat că legea nu poate fi atacată din punctul de vedere al încălcării constituţiei şi că nu îndeplineşte condiţiile pentru a fi trimisă înapoi în parlament. În ianuarie, premierul ungar Viktor Orban a încheiat un acord cu preşedintele Rusiei Vladimir Putin potrivit căruia compania rusească de stat Rosatom va construi două reactoare la Paks în schimbul a zece miliarde de euro, credit asigurat de Moscova. Ministrul economiei Mihály Varga a anunţat săptămâna trecută că împrumutul va fi rambursat între 2025 şi 2046, cu o dobândă între 3,9% şi 4,9%. Cotidianul local Népszabadság a explicat că guvernul nu vrea să dea mai multe detalii legate de proiect deoarece estimările arată creşterea preţurilor electricităţii şi pierderi masive. Bogdan Cojocaru
Creşterea economică a Franţei va încetini la 0,2% în primul trimestru al acestui an, de la 0,5% în ultimele trei luni ale anului trecut, arată un sondaj realizat în rândul companiilor de banca centrală de la Paris.
Sondajul, efectuat în ianuarie, a indicat că încrederea din industria prelucrătoare franceză a rămas stabilă în ianuarie, iar pentru luna februarie Banca Franţei anticipează continuarea expansiunii, potrivit MarketWatch. Un indicator al sectorului serviciilor a înregistrat o îmbunătăţire uşoară. Companiile active în domeniu se aşteaptă, de asemenea, la creştere în februarie. Estimarea privind încetinirea creşterii PIB şi un raport separat privind scăderea producţiei industriale în decembrie faţă de noiembrie sugerează că preşedintele francez François Hollande ar putea avea dificultăţi în revitalizarea economiei. Economia Franţei nu a crescut deloc în 2012, iar analiştii se aşteaptă ca datele oficiale, care vor fi publicate vineri, să arate doar o îmbunătăţire uşoară în 2013. Companiile din Franţa au redus investiţiile în timpul mandatului lui Hollande, iar şomajul a urcat, în pofida cheltuielilor de miliarde de euro ale statului pentru crearea de locuri de muncă, potrivit Wall Street Journal. Marius Oncu
Guvernul portughez va oferi, începând din luna aprilie, 60 de automobile de lux pe an într-o loterie pentru cetăţenii corecţi, transformând bonurile fiscale în bilete de concurs, campanie prin care speră să reducă puternic evaziunea fiscală şi să pună piedică economiei subterane. Guvernul încurajează astfel cetăţenii consumatori să ceară peste tot, la cafenele, ateliere auto sau coafeze, bonuri fiscale inscripţionate cu numărul personal de identificare fiscală, sperând să obţină ajutorul populaţiei în lupta împotriva evaziunii fiscale şi economiei subterane, estimată la aproape 20% din PIB, potrivit Financial Times. Secretarul de stat pentru afaceri fiscale Paulo Núncio s-a declarat încrezător că şansa de a câştiga un automobil de lux va motiva cetăţenii, sporind numărul tranzacţiilor fiscalizate cu 50% în acest an. Oficialul speră că numărul chitanţelor înregistrate va creşte cu 2 miliarde faţă de anul trecut. Costul celor 60 de autoturisme premium, estimat neoficial la 90.000 de euro pe unitate, va fi depăşit cu mult de veniturile suplimentare colectate de stat datorită acestei campanii, estimează guvernul. Proiectul a atras critici diverse, guvernul fiind acuzat de rănirea demnităţii naţionale, poluare sau transformarea cetăţeanului de rând în inspector fiscal, ceea ce ar încălca principiile unei democraţii europene. Opozanţii acuză loteria fiscală că promovează importul de maşini străine într-o ţară unde politica de relansare economică se bazează pe exporturi, sau că guvernul descurajează eforturile de a creşte gradul de utilizare a transportului în comun. Vlad Popescu
Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 11.02.2014
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
