George Ardeleanu
N. Steinhardt si paradoxurile libertatii
O perspectiva monografica
Editura Humanitas
La baza acestui volum a stat teza pentru obtinerea doctoratului in filologie, autorul fiind lector la Catedra de istoria literaturii de la Facultatea de Litere a Universitatii din Bucuresti. O carte care prezinta viata marelui filosof, captivanta, care tine cititorul in suspans. „Scrisa bine, cu ingrijire, cartea lui George Ardeleanu merita toata lauda noastra. De multa vreme n-am mai avut in mana o lucrare atat de serioasa si pe care autorul sa o scoata la iveala cu un efort atat de indelungat, de ani si ani de munca. Nu e nici o urma de superficialitate. Steinhardt avea, putem spune, tot dreptul sa fie cercetat, om si opera, in acest mod." (Nicolae Manolescu) „Exceptionalul interes al cartii lui George Ardeleanu deriva si din faptul ca atrage atentia nu doar asupra intelegerii relatiei dintre «primul Steinhardt» si «ultimul Steinhardt», ci si a relatiei dintre «primul Sora, Paleologu, Marino, Doinas, Caraion... etc.», autori care trebuie contextualizati cu grija, daca vrem sa fixam corect nivelele referentiale. Intreprinderea lui George Ardeleanu mi se pare, din acest motiv, exemplara. Si este exemplara si fiindca George Ardeleanu se opreste pe larg in arhive, cauta si descopera documente, staruie la CNSAS ca sa afle asemanarile si deosebirile intre «primul Steinhardt» si celalalt Steinhardt, asupra caruia insista exegetii de ultima ora, jurnalistii preocupati de «scandalul» literaturii sau/si al credintei. Sau, pur si simplu, o opera necesara bunei intelegeri a ultimei jumatati de veac a scrisului romanesc. Vad in teza lui George Ardeleanu o opera de cercetare, cu fericite intentii de salubrizare a unei «istorii» prea interesate de partializari, segmentari fanatice, partizane, implicit capabila de falsuri cu consecinte grave pentru intelegerea ultimului secol al culturii romane." (Cornel Ungureanu)
Stiinta si istorie
Editura Litera international
Este o traducere si adaptare din limba engleza. O enciclopedie tematica, intr-un format dinamic, 640 de apgini pline de subiecte fascinante, peste 1.500 de ilustratii si fotografii color si un mod atractiv de a cunoaste lumea. Sunt 11 capitole structurate sub forma unor sinteze pe doua pagini dedicate subiectelor abordate. Simplu, direct si detaliat, cu ilustratii sugestive care introduc cititorul in atmosfera intima a subiectului. Informatiile sunt extrem de diverse, de la zbor, functionarea computerelor, inregistrarea sunetelor, date despre cele mai impresionante cladiri construite de oameni, despre minunile medicinei, despre sporturile si jocurile noastre favorite. Sunt infatisate computere, ceasuri si camere video, precum si o multime de alte inventii ingenioase din fiecare perioada istorica.
Alexandru Baumgarten
Principiul cerului
Eternitatea lumii si unitatea intelectului in filosofia secolului al XIII-lea
Editura Humanitas
„Problema unitatii intelectului sau cea a eternitatii lumii nu sunt nici probleme disparate, nu sunt nici obiecte proprii medievistilor, menite etern sa fie subiecte de articole specializate pe istoria manuscriselor, a surselor literare sau a stabilirii succesiunilor de idei. Dimpotriva, ele trebuie gandite de cei care cunosc colateral gandirea medievala, pentru a proba iesirea lor intr-o disputa de idei mai vaga istoric, dar mai fertila filozofic. (...) Acum zece ani, cand redactam textul acestei carti pregatindu-l ca teza de doctorat, eram preocupat mai degraba, scolareste, de reconstructia istorica a evenimentelor disputelor pariziene legate de temele de mai sus. «Legand» atunci temele intre ele, in virtutea analogiei, am numit conglomeratul conceptual al unitatii intelectului si al eternitatii lumii «principiul cerului». (...) Dimpotriva, acum centrul de greutate al intrebarii s-a mutat, vazand in cercetarea istorica propriu-zisa doar un pretext pentru o intrebare mai ampla, pentru al carei raspuns intreg acest volum ar trebui sa fie o simpla deschidere: de ce insista gandirea antica si medievala, in cateva curente prestigioase ale ei, asupra faptului ca actul gandirii este asumarea unui principiu universal dat (cer, cetate, intelect), individuat incomplet si insotit in permanenta de un rest de nedizolvat, care asigura eternitatea gandirii si, simultan, marginalitatea ei fata de un «de negandit» ce nu se epuizeaza niciodata, dar care este insasi conditia de posibilitate a gandirii?" (Alexander Baumgarten)
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
