In a doua parte a secolului al XIX-lea se calatorea cu cupeul, trasura inchisa introdusa tot de muscali. La inceput, acesta era inchiriat cu ora si transporta petrecareti spre zonele de agrement sau era folosit la nunti si botezuri.
Avea doua usi, cu geamuri care se lasau sau se ridicau dupa necesitate, dupa cum ni-l descrie George Potra, avea scari cu o treapta sau doua de ambele parti, pentru a usura coborarea si urcarea, iar inauntru calatorilor le erau puse la dispozitie o scrumiera si doua vase mici din cristal, in care se gaseau intotdeauna florile anotimpului respectiv.
Cupeurile erau recunoscute usor dupa numarul lor rosu, mai ales ca erau solicitate cu precadere seara sau cand era vreme ploioasa. Cu ocazia nuntilor, cupeurile se ornau frumos cu flori naturale, iar caii erau impodobiti. La inmormantari, felinarele erau aprinse si invelite cu un zabranic negru. Simtitor mai scumpe decat birjele obisnuite, cupeurile aveau totusi o clientela numeroasa. Dintre clienti nu lipseau medicii cu multi pacienti, care le inchiriau cu luna pentru consultatii. Cupeurile mai erau si elegante, dupa cum observa un calator german, Ferdinand Lassale, care le considera pe cele berlineze "carute de tara", fata de cele dambovitene.
Se mai calatorea cu birjele zise "de Hereasca", deoarece au avut prima oara ca loc de stationare terenul de peste drum de biserica Sfanta Vineri-Hereasca, la intretaierea Calarasilor cu Vacarestii. Aveau un tarif mai mic si erau cautate de catre toti cei care se deplasau spre satele apropiate orasului, dar si spre zonele de agrement de la Mogosoaia, Floreasca, Cernica sau Pantelimon.
Alt mijloc de transport a fost omnibuzul, aparut la Bucuresti in mai 1848, si care a avut trecere o data cu darea in exploatare a primei linii de cale ferata intre Bucuresti si Giurgiu, la 19/31 oct. 1869, si a primei gari din Bucuresti, Gara Filaret, apoi a inaugurarii Garii Targoviste (Gara de Nord din 1888) la 13 septembrie 1872 si a liniei ferate de legatura intre cele doua gari bucurestene, prin halta Regie. Era nevoie de un mijloc de transport care sa-i deserveasca pe cei ce doreau sa ajunga la gara sau de la aceasta in oras. Conducerea marilor hoteluri - Hotel de France, Boulevard, Continental, Bristol - a pus si ea la indemana clientilor un serviciu de omnibuze.
Cu un farmec aparte, luxoase si confortabile, vopsite in diferite culori, omnibuzele aveau inscriptii laterale cu numele hotelului, cu adresa si cu diferitele facilitati puse la dispozitia clientilor. Transportul intra in costul camerei. In 1906, cu ocazia expozitiei din Parcul Carol, s-a creat un traseu pentru un omnibuz cu o capacitate de 30 de persoane. Asa se calatorea in "micul Paris din mijlocul unui sat mare", cum numeau francezii Bucurestiul veacului al XIX-lea. Pana a nu deveni atotbiruitor tramvaiul.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
