Un exceptional documentar ("Adevarul dupa Wikipedia") oferitde TVR Cultural ridica probleme care depasesc lupta de opiniiasupra "enciclopediei libere". Cel putin doua afurisite deintrebari trebuie macar puse: Care sunt limitelelibertatii?, respectiv Poate axiologia safiedemocratica? sau, daca preferati, Care sunt limiteledemocratiei?
Larry Sanger, unul dintre cei doi creatori ai conceptului de"enciclopedie libera", adica un loc in care orice om de pe planeta(conectat la Internet) poate sa "toarne" ce-i trece lui prin capsi, in plus, sa modifice sau sa stearga ce-au scris altii,marturiseste in film ca la inceput nici nu si-au pus problemaacuratetii rezultatului. Era un experiment si imperfectiunea eraasumata. Desi "imperfectiune" e mai degraba un eufemism.
Ulterior, când devenise evident ca lucrurile o iau razna - maiales ca experimentul devenise planetar, cu câte 5-6 milioane deutilizatori conectati simultan - omul a incercat sa puna o frâna,dar s-a izbit de refuzul lui Jimmy Wales, co-autorul conceptului,care i-a reprosat ca nu intelege ideea (!), drept care si-a luatjucariile si-a plecat.
Drumul era acum liber, mai ales ca Wales este un adept al luiAyn Rand, intemeitoarea Obiectivismului, sustinatoarea libertatiifara limite si a "egoismului etic"...
Wikipedia are reguli formale destul de stricte, vizând formade redactare a articolelor. Mai exact, pretinde referinte. Sa spuide unde stii. Nu conteaza, de pilda, daca este vorba despre oexperienta personala, despre ceva ce-ai trait, tot trebuie sa facitrimiteri la ceva, altfel articolul e sters mai devreme sau maitârziu.
Existenta referintelor, insa, nu asigura nimic, caci pentru oafirmatie oarecare poti invoca o carte (de exemplu... oenciclopedie!) si e cam greu sa verifice cineva ca afirmatia tachiar are sustinere in acea carte. Pe de alta parte, trimiterile nuasigura competenta asupra subiectului. Nu in ultimul rând,articolul poate sa fie bun si competent, dar sa fie modificatulterior de te miri cine, din te miri ce motiv.
Pe scurt, departe de-a fi o enciclopedie (fie ea si libera),Wikipedia este o colectie de texte, unele fara indoiala impecabile,altele inepte, altele asa si-asa. Diferenta fata de o enciclopedieadevarata (pe hârtie sau on line) este data nu atât de gradul decalificare, de cultura sau de inteligenta autorilor - cât de cevamult mai simplu: certificarea. O enciclopedie adevarata areredactori cunoscuti, cu nume si prenume, care raspund pentrucorectitudinea continutului.
Argumentele pro-Wikipedia? Ca si oamenii fara vreo calificareori specializare pot sa stie niste lucruri. Fara indoiala - dreptcare pot sa scrie articole, carti, afise. Dar nu enciclopedii. Sica asa e democratic. OK, mai ramâne sa vedem un buget de statalcatuit in mod democratic, prin plebiscit: Câti bani dam laarmata? Niciunul! Huo!
Cum spuneam, problemele sunt ceva mai complicate. Wikipedia nueste decât una dintre manifestarile la moda ale libertatiineingradite si pofticioase sa cucereasca domeniile elitiste.Apropo, pe când un proiect stiintific condus in mod democratic?Internautii ar fi invitati sa voteze la fiecare pas: Injectam acumsubstanta aia sau nu? Bagam sau scoatem barele de uraniu dinreactor? Ciocnim sau nu particulele alea elementare?
In IT, fenomenul e cunoscut sub denumirea generica de Web 2.0.Cum ar veni, Internetul de a doua generatie. Principala diferentafata de reteaua mondiala care s-a nascut oficial in 1974 este datatocmai de componenta sa "democratica", materializata atât inimpresionanta dimensiune planetara (1,5 miliarde de utilizatori inianuarie 2009), cât si de mutarea accentului spre latura desocializare. Pâna de curând, recursul la Internet era dat in primulrând de informare (de la programul cinematografelor pâna lacercetari avansate), comunicare (mesaje simple), comert electronicsi distractii (jocuri). Azi a luat o amploare ametitoare ideea despatiu virtual de convietuire. Nu mai este vorba despre simplemesaje (ce mai faci?), ci despre o a doua viata, virtuala, in careajungi sa ai sute de "prieteni" despre care in esenta nu stiinimic. De altfel, una dintre "retelele de socializare" are chiaracest scop declarat: "Second life". In viata virtuala te declariprostituata si-ti cauti clienti. Sau om de stiinta, si scriiarticole enciclopedice.
TUDOR CALIN ZAROJANU (n. 1956) a absolvitsectia de Informatica a Facultatii de Matematica, UniversitateaBucuresti, cu lucrarea de licenta "O privire matematica asuprapiesei «Romeo si Julieta»", publicata ulterior de EdituraAcademiei. A lucrat 12 ani in informatica, pe toate sistemele decalcul si in toate tipurile de limbaje de programare. Din 1992lucreaza in presa: cotidian, saptamanal, lunar, agentie de stiri,radio, TV. A debutat editorial cu volumul de proza scurta "Viata catroleibuz" (1992, Premiul Uniunii Scriitorilor pentru debut), urmatde biografia "Viata lui Corneliu Coposu" (1996, editia a doua2005), romanele "Reluare cu incetinitorul" (1997) si "Sfarsitullumii" (2005), culegerea de proza scurta "Copiii asfaltului"(2007). In prezent lucreaza in TVR, fiind realizatorultalk-show-ului "In spatele usilor deschise", si este colaboratorpermanent al Ziarului de duminica, Revista Flacara si Radio RomaniaCultural.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
