Fostul ministru de externe alRomâniei şi ambasador la Washington, mâncând mici cu scobitoarea şibând bere dintr-un pahar de plastic sub privirea atent protectoarea primarului care este, in mijlocul unei mulţimi de tricouri roşii:această secvenţă propagandistică cuprinde poate cel mai bineelementele de percepţie a românilor despre ziua de 1 mai: bere,mici (sau crenvurşti sau fripturi), iarbă verde, scobitori, muştar.O imagine bucolică a "Zilei solidarităţii internaţionale a celor demuncesc" aşa cum era ea proclamată propagandacomunistă.
Totul a inceput in Statele Unitepe 1 mai 1886, când, la chemarea Federaţiei Sindicatelor -precursoarea Federaţiei Americane a Muncii -, sute de mii demanifestanţi de pe tot teritoriul SUA au cerut ca ziua legală demuncă să fie de 8 ore. Trei zile mai târziu, pe 3 mai 1886, laChicago, in Piaţa Heymarket, au avut loc confruntări violente intrecoloanele de muncitori grevişti şi poliţie, soldate cu morţi şirăniţi, iar spre seară sediul poliţiei a fost atacat de o bombă cea provocat alte numeroase victime.
Procesul controversat alliderilor anarhişti ce a urmat a avut un mare ecou internaţional inrândul muncitorilor din Anglia, Olanda, Rusia, Franţa, Italia,Spania, iar adjudecarea aniversării zilei de 1 mai a devenitobiectul unei concurenţe intre muncitorii europeni şi ceiamericani. Aceasta s-a intâmplat deoarece in timp ce FederaţiaAmericană a Muncii stabilise incă din 1888 ca ziua de 1 mai să fieo zi de susţinere prin manifestaţii şi greve a zilei de muncă de 8ore, un an mai târziu, in 1889, social-democraţii dinInternaţionala a II-a au stabilit la congresul de la Paris ca ziuade 1 mai să fie ziua internaţională a muncitorilor. Ca urmare,muncitorii americani s-au dezis curând de ziua de 1 mai şi austabilit ca in prima luni a lunii septembrie să fie celebrată ZiuaMuncii (Labour Day), ce a fost recunoscută ca sărbătoarelegală de Congresul SUA in iunie 1894 şi care continuă şi astăzi săfie marcată de pick-nick-uri cu grătare la iarbă verde in ultimulweekend al verii. Socialiştii români s-au conformat hotărârilorcelei de-a doua Internaţionale Socialiste şi au sărbătorit ziua de1 Mai incepând din 1890, până la preluarea puterii de cătrecomunişti, care şi-au adjudecat in exclusivitate această sărbătoarelaică cu vocaţia internaţională.
Ziua de 1 Mai a devenit ZiuaInternaţională a Muncii, fiind recunoscută drept o zi de sărbătoarenaţională, nelucrătoare, in majoritatea ţărilor (cu excepţiaAustraliei şi Elveţiei), dar şi obiectul unor repetate exploatăripropagandistice de către regimurile totalitare. Primii au fostbolşevicii ruşi, care au transformat ziua de 1 mai intr-osărbătoare de stat ce confisca tradiţiile mişcării muncitoreştiprin defilări şi serbări populare inţesate cu lozinci, pancarde şidiscursuri ale liderilor.
Modelul sovietic de exploatarepropagandistică a zilei de 1 Mai fost apoi preluat de toateregimurile comuniste. Naţional-socialismul german a incercat şi elsă-şi insuşească propagandistic ziua de 1 mai a cărei semnificaţieHitler vroia să o devieze de la simbolul decadentei lupte de clasăla cel al unităţii şi inălţării naţiunii. Sărbătorile naziste de 1Mai erau tot câmpeneşti şi cu bere, dar fără sindicate, ce fuseserăinterzise. Prăbuşirea comunismului in URSS şi in Europa de est aatras şi căderea in desuetudine a zilei de 1 Mai datorită intenseiuzuri propagandistice suferite, est-europenii, dar nu numai ei,redescoperind in schimb zilele libere recunoscute de stat la marilesărbători religioase, precum Paştele sau Crăciunul... Desigur, cuexcepţia partidelor declarate de stânga, care incă se mai amăgesccu populismul propagandei d'altădată, diluată'n mirosuri de bere,mici şi cefe de porc.
CALIN HENTEA (n.2 mai 1958), inginer politehnist (1983) si doctor (Magna cum Laude)in stiinte militare, a fost ofiter in cadrul M.Ap.N. (1986-2008),lucrând ca jurnalist militar de televiziune si presa scrisa si apoica ofiter specialist in operatii psihologice in cadrul NATO. Aefectuat misiuni NATO in Kosovo si Afganistan. A publicat mai multevolume despre propaganda, razboi mediatic si istorie militara inRomânia si Statele Unite. Din 2008 este colaborator al "Ziarului deDuminica" si revistei "Flacara".
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
