Ziarul de Duminică

STAMPE / Printul de Saxa Coburg in Bucuresti

STAMPE / Printul de Saxa Coburg in Bucuresti
20.01.2009, 15:49 245

 
Poate ca astfel se intelesera imparatul Josef II cu Horea… Oricat mi-as bate capul cu „inaltele planuri ale Vienei", nu am alta explicatie pentru aceasta stranie „amnezie". Doar valahii ar fi avut de castigat: scapau de bicisnica influenta slavo-rasariteana, se civilizau dupa normele urmasilor strabunilor romani, intrau, cu alte cuvinte, in Europa.
Voda Mavrogheni, care era si „seraskir", adica general in armata otomana, opusese o rezistenta darza si numai tradarea marelui vizir, care il determinase pe sultan sa-l mazileasca, inlesnise victoria feldmaresalului print Frederic Josias von Saxa Coburg.
In ziua de 10 noiembrie 1789, insotit de doi boieri luminati, vistiernicul Ion Cantacuzino si stolnicul Scarlat Campineanu, care le indicase austriecilor slabiciunile armatei otomane, printul a poposit in Bucuresti. Fireste, primul gest pe care l-a facut a fost sa se intalneasca - in incinta Manastirii Sfintii imparati Constantin si Elena - cu mitropolitul, care in situatii de vacanta a tronului era loctiitor domnesc.
Scena intalnirii in fata portii acelei manastiri – astazi Patriarhia Romaniei – a fost imortalizata de Quirin Mark, unul dintre numerosii desenatori, alaturi de cartografii atasati pe langa armata imperiala. Este o acuarela frumoasa, limpede si, banuiesc, extrem de precisa: chipul printului este identic celui din binecunoscutele portrete de la Viena si Praga. Desenul portii, al stemei otomane si al zidului de cetate cu bastion sunt si ele corecte. Nedumireste ceea ce se observa in plan indepartat, fie prin omiterea unor biserici si a unor monumente, fie prin prezenta unei uriase cupole comparabile cu a Catedralei Sf. Petru din Roma, nementionata de documente ca sa nu spun imposibil de aflat la data aceea in Bucuresti. Sa fi fost un „adaos" de frumusete pentru scepticii de la Viena? Posibil. Sa trecem, totusi, cu vederea acest amanunt gratios, pentru a remarca faptul ca aceasta acuarela ramane un martor fidel al manastirii de dinaintea cutremurului devastator din 1802. Asta conteaza.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

Comandă anuarul ZF TOP 100 companii antreprenoriale
AFACERI DE LA ZERO