Daniel Silva este considerat liderul noii generatii de autoride thriller si romane politiste din Statele Unite. A publicat panaacum 12 romane, in care cel mai cunoscut personaj esterestauratorul de tablouri Gabriel Allon, fost agent si asasinMossad. "Asasinul englez"*) este al doilea roman din ciclul de nouacare il au in prim plan pe Gabriel Allon.
Politist fiind, nu vom vorbi prea mult despre actiunea,suficient de palpitanta, din acest roman. Restauratorul GabrielAllon este chemat la Zurich sa lucreze la colectia de tablouri aunui bancher elvetian, il gaseste pe acesta in casa, impuscat,incearca sa scape, apoi incearca sa afle ce se ascunde in spateleasasinatului si afla ca bancherul a fost unul dintre cei care afacut afaceri cu nazistii in timpul celui de-al doilea razboimondial. Din acest punct incepe si al doilea interes al cartii luiSilva, in afara tramei politiste, de care dorim sa ne ocupam inaceasta insemnare. Este vorba de o chestiune politica, ampludezbatuta in deceniul trecut.
Elvetia a fost o tara neutra in ultimul razboi mondial. S-aurefugiat aici multi evrei persecutati in Germania si in tarileinvadate de nazisti. Unii au reusit sa se stabileasca aici, sau sasa plece mai departe, in SUA, dar cei mai multi au fost arestati(dupa denunturi ale localnicilor) si returnati tarilor din carevenisera; au sfarsit in lagarele de exterminare. Alti evrei dinaceleasi tari si-au depus economiile in bancile elvetiene. Daca,dupa razboi, urmasii celor morti in lagare nu puteau aducecertificate de deces (imposibil de obtinut) si averile acestora auramas in safeurile bancilor. In sfarsit, nazistii au profitat si eidin plin de neutralitatea elvetiana, au depus si ei averi inbancile elvetiene, inclusiv tabouri sau alte bunuri furate dintarile invadate. Imediat dupa razboi, banii elvetieni au ajutat pealiatii victroiosi sa-si redreseze economiile, iar acestia auinchis ochii la ceea ce stiau ca se intamplase. Dar asa cumsecretul bancar elvetian este sacru, asa sunt si informatiileprivind alte averi, inclusiv bunurile de arta - nimeni nu aflanimic si nimic nu se poate intoarce la mostenitorii de drept, chiardaca exista dovezi irefutabile ca depunerea bunurilor in Elvetias-a facut prin rapt.
In 1996, Adunarea Federala Elvetiana a creat ComisiaIndependenta de Experti pentru a investiga actiunile tarii dintimpul razboiului. Raportul final a fost inaintat in 2001 si aconfirmat faptul ca Elvetia a fost un "centru comercial" pentruarta pradata si ca un mare numar de tablouri a fost intodus in tarain timpul razboiului. Raportul s-a limitat la atat. Tablourile nusunt inregistrate nicaieri. Si, potrivit legilor elvetiene, daca aufost cumparate cu buna credinta, ele le raman actualilorposesori.
"In Elvetia nu exista trecut." - se spune de mai multe ori inroman. "In Elvetia nimeni nu discuta despre problemele neplacutedin trecut." In Elvetia orice problema din trecut care deranjeazaeste inchisa intr-un seif, exact cum sunt secretele bancare. Eroiilui Daniel Silva aflati in cautarea tablourilor furate si ascunsein buncare asemenea seifurilor de banci insista ca banii sibunurile nu sunt ale elvetienilor, dar "au ajutat la transformareaacestei tari dintr-un parc de distractii inchis in toate partile,intr-una din cele mai bogate tari ale lumii." Mai pot fi insaindreptate lucrurile? Raspunsul este dincolo de roman.
*) Daniel Silva, "Asasinul englez", Editura Polirom, colectiaThriller. Traducere din limba engelza de Ileana Dinu.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
