Adevărata generaţie de sacrificiu nu este cea a actualilor pensionari, ci a „decreţeilor“, care nu vor putea fi susţinuţi de generaţia ’90. Cum comentaţi?

25 ian 2011 Autor: Iulian Anghel

O societate care în 40 de ani de comunism a învăţat să ceară, să pretindă să i se dea de la stat este dificil de reformat. Dar şi aşa, marea problemă a României este că, dincolo de ce poate părea legitim din partea celui care pretinde - pensionarii cu pensii speciale sunt o astfel de categorie care a ieşit în prim-plan în ultimele zile -, nu se pune cu adevărat problema dacă merită să oferi un avantaj de la stat cu preţul prăbuşirii sistemului sau al compromiterii lui pe termen lung, spune profesorul Marian Preda, decanul Facultăţii de sociologie şi asistenţă socială, Universitatea Bucureşti.

După doi ani de cădere economică când PIB-ul s-a diminuat cu 10%, profesorul Marian Preda arată că această criză are şi partea ei bună: "Criza a adus în discuţie principiile de cheltuire a banului public, discuţii care nu vor fi uitate curând. Dacă am fi intrat într-un nou ciclu electoral fără restructurarea aparatului de stat, aceasta nu s-ar mai fi făcut".

Marian Preda este coordonatorul raportului Comisiei prezidenţiale pentru analiza riscurilor sociale şi demografice din România, publicat în 2009 şi care a fost sursă de inspiraţie pentru noua lege a pensiilor care majorează vârstele de pensionare şi consacră principiul contributivităţii pentru toate categoriile de contribuabili la sistemul de pensii.

În faţa cifrelor care sunt alarmante - îmbătrânirea populaţiei, un sistem umflat din considerente politice care acum nu se mai poate susţine (peste 1,5 mld. euro anual sunt alocate direct, în ultimii doi ani, din bugetul de stat către bugetul de pensii care cheltuieşte anual 10 mld. euro), raportul citat propunea măsuri radicale precum majorarea vârstei de pensionare, dar şi recalcularea pensiilor speciale, în sensul mai larg al ajustării cuantumului lor la veniturile disponibile.

Sunt măsurile care au fost luate în ultimele luni şi care au provocat supărarea pensionarilor vizaţi şi intervenţia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie care a blocat pentru un timp recalcularea pensiilor.

Ce este de făcut când te găseşti în situaţia de a nu putea schimba ce trebuie schimbat?

ZF arăta luni adevărata dimensiune a provocării căreia statul român trebuie să-i facă faţă. Pensiile speciale sunt doar o faţetă a problemei, adevărata piatră de moară este reprezentată de faptul că 40% din populaţia între 45 şi 65 de ani nu lucrează, dar cere sau i se dă bani de la stat.

Nu cei mai săraci au gura mare

Într-un interviu pentru ZF, Marian Preda observă că, în România, cei care cer mai mult de la stat nu sunt chiar dintre cei mai săraci: "Activii care fac gălăgie sunt cei care stau rezonabil în raport cu alte categorii. Eu sunt de acord că magistraţii trebuie să aibă, de pildă, salarii mai mari, dar aceste salarii trebuie acordate după posibilităţi. Din păcate la noi problemele nu se discută global. Nu am avut o dezbatere serioasă pe buget, pe componentele sale, pe tipurile de cheltuieli. Nu există în conştiinţa publică conceptul de buget de venituri, buget de cheltuieli, buget consolidat. Toată lumea vrea procente din PIB, dar nimeni nu arată că, de exemplu, dacă spre pensii merg nouă procente din Produsul Intern Brut acest lucru înseamnă mai bine de un sfert din bugetul de cheltuieli. Este trist că unii dintre noi sunt săraci, dar nu-i vedem pe aceştia strigând cel mai tare. Cei care sunt nemulţumiţi de salariile de la stat sau de pensii sunt dintre aceia care de bine, de rău sunt plătiţi de acest stat".

Preda spune că răul vine din trecut, dintr-un început strâmb. "Noi am intrat (într-o epocă nouă - n.n.) cu o populaţie puternic dependentă de statul comunist. De la acel stat puteai să iei câte ceva, mai furai, nu era o problemă. Aşa a fost obişnuită populaţia. Mai apoi s-a obişnuit să aştepte, în continuare, să ceară în continuare."

Situaţia s-a perpetuat în timp, cei care au putut smulge ceva de la stat au făcut-o. Numărul pensionarilor îl depăşeşte acum pe cel al salariaţilor - 5,5 mil. pensionari, faţă de

4,36 milioane de salariaţi. Deşi vârsta de pensionare era de 63 de ani la bărbaţi până anul trecut, media de ieşire din sistem este, arată Preda, de 55 de ani.

Cum de 30% din pensionarii din Bihor sunt "invalizi"

La numărul pensionarilor ieşiţi pentru limită de vârstă, ceva mai mult de 3 milioane, se adaugă alţi peste 900.000 de pensionari cu diferite grade de handicap.

"Fraudă", spune Preda şi exemplifică. Numărul acestor pensii a crescut de la 208.000 în 1990 la 892.000 în 2008, adică cu 430%. În Satu Mare pensionarii de invaliditate însemnau, în 2008, 28% din total, în Bihor aproape 30%, în Vâlcea 26%, dar doar 6% în Tulcea, 7% în Galaţi sau 8% în Teleorman. "Aceasta este o dimensiune a fraudei. Nu poţi spune că unele judeţe au fost lovite de epidemie şi altele nu."

O altă chestiune mai puţin dezbătută şi care a obligat, în final, la remodelarea sistemului de pensii este creşterea speranţei de viaţă.

Cu anii, speranţa de viaţă a crescut şi ea - ceea ce înseamnă că actualii sau viitorii pensionari vor primi mai mulţi ani pensii decât cei de acum 20-30 de ani (în lipsa majorării vârstei de pensionare). În ultimii 10 ani, speranţa de viaţă a crescut cu trei ani, la 73,4 ani în 2008. Statisticile înregistrează speranţa de viaţă de la naştere, însă potrivit lui Preda situaţia poate fi mai bine înţeleasă dacă ea ar fi înregistrată pornind de la 55 de ani (media de ieşire la pensie până anul trecut), pentru că aşa s-ar vedea că, de fapt, unii pensionari primesc pensii pentru un timp chiar mai îndelungat decât perioada pentru care au cotizat.

Au de ce să se plângă actualii pensionari?

Când vine vorba de plângerile pensionarilor privind nivelul lor de pensie, Preda opinează că nu actuala generaţie de pensionari este "generaţia de sacrificiu", ci generaţia "decreţeilor", adică a celor născuţi după 1967, când a fost emis decretul care interzicea avorturile.

"Actualii pensionari sunt din generaţia de după război. Au avut salarii bune, apoi şcoli şi facultăţii cât de cât bune, locuinţe date de stat pe care le-au cumpărat la preţuri modice după revoluţie. Generaţia celor născuţi după revoluţie, care va fi mult mai puţin numeroasă decât cea a «decreţeilor», are o şansă extraordinară, poate lucra la nivel european. Generaţia decreţeilor este cea care întreţine acum generaţia de după război, dar odată ce va ieşi la pensie, va avea reale probleme pentru că este numeroasă (în 1967 s-au născut aproape 528.000 de copii, faţă de 275.0000 în 1991 sau aproape 222.000 în 2008 - n.n.) şi trebuie întreţinută de o generaţie mult mai redusă numeric. Aceasta va fi adevărata generaţie de sacrificiu."

Ce este de făcut? Lucrurile trebuie schimbate rapid, spune Preda.

"Trebuie să ne învăţăm să cerem mai puţin. Dacă vrem model suedez, atunci să-l facem cu suedezi - să se muncească, nu să se întindă mâna. Asta este şansa României. Văd această şansă în generaţia neafectată de comunism, în cei care şi-au început un business, care au plecat din ţară sau au rămas, dar au spirit de iniţiativă. Văd o schimbare a României de jos în sus, dinspre organizaţii profesionale, dinspre aceste grupuri care formează acum «majoritatea mută», dar care pot fi unite de o idee. Pentru că nici partidele actuale, nici sindicatele şi nici patronatele româneşti care există acum pe scena publică nu oferă o soluţie. Sunt acele organizaţii şi oameni despre care spun că iau poziţie publică doar dacă au un interes propriu."

În pofida situaţiei dificile prin care trece România, Preda crede că suntem totuşi într-o situaţie favorabilă şi guvernată de principii pe care el le numeşte "sănătoase", care deşi nu sunt cu totul ale noastre, ne împing spre normalitate. Despre ce este vorba? Odată cu intrarea în UE, România trebuie să respecte regulile unei Europe care nu-şi sacrifică viitorul pentru un interes pe termen scurt: "Nu trebuie să uităm că tot ceea ce este fals la noi poate fi atacat la Curtea Europeană de Justiţie. Chiar şi bugetul de stat pe care îl facem va fi în viitor controlat de Bruxelles".

Mai mult, remarcă el, trebuie să observăm că România, chiar şi în criză, continuă să fie dinamică.

"Criza a tăiat din elen, dar sunt convins că vom reveni la normal pentru că România are perspective foarte mari de creştere pe zona de industrie, care nu şi-a atins potenţialul. Agricultura poate reprezenta o şansă bună. Nu va mai fi un boom în imobiliare, dar de construit se va construi. Energia eoliană este, iată, un element de speranţă. Să nu uităm că anul acesta vor fi date în folosinţă proiecte majore, precum Pasajul Basarab, în Bucureşti, sau stadionul naţional. Nu socotesc zona metropolitană a Capitalei, care, odată funcţională, va deveni un El Dorado al investiţiilor. Conjunctura este favorabilă. Generaţiile mai mici care vor ajunge la maturitate vor scădea presiunea pe piaţa muncii. Odată cu scăderea populaţiei va scădea şi preţul locuinţelor. Dacă se fac autostrăzile, nu va mai fi o problemă că nu locuieşti într-un oraş, ci la 50 de kilometri de locul de muncă. România are o densitate a populaţiei pe kilometru pătrat mai mică decât în UE. Este teren pentru toţi."

Fără o cultură a planificării nu se schimbă prea multe

Prezentul este aşa cum este pentru că de 20 de ani România nu a avut şi încă nu are o cultură a planificării strategice, mai arată Marian Preda: "S-au făcut planuri şi strategii, dar nu există cultura planificării. Cele mai multe companii de la noi cu capital românesc nu au strategii cum au companiile transnaţionale. Astfel că la noi şi lucrurile bune eşuează din această cauză. Legile bune nu au norme de aplicare bune. Multe dintre deciziile bune ale Guvernului nu s-au materializat în nimic. Iată, o lege bună precum legea pensiilor. S-a ajuns la situaţia de faţă pentru că a fost pusă în practică defectuos".

Preda mai acuză parazitarea spaţiului public de o mână de oameni, aceiaşi de 20 de ani şi explică ezitările noilor generaţii de specialişti de a se arunca în arena publică.

"Economiştii vorbesc astăzi foarte puţin, deşi ar trebui să o facă mai mult. Alţii care o fac au poziţii fundamentate politic şi nu economic. Oamenii politici care ocupă spaţiul public sunt «vorbitori de profesie», vorbesc despre tot şi toate."

O greşeală, consideră profesorul Preda, este că partidele politice au ajuns să reprezinte principala sursă de legitimare. Schimbările de 20 de ani nu au adus pe scena publică figuri noi, iar cele care au apărut nu au confirmat.

De aceea partidele sunt "ocupate" de aceleaşi figuri de ani de zile, iar riscul pe care societatea în ansamblul său este obligată să şi-l asume este acela de a nu vedea care este realitatea.

Potrivit lui Preda, discuţiile în spaţiul public sunt conflictuale, iar când iei poziţie publică aproape eşti obligat să fii parte din conflict, să te situezi de o parte sau de alta: "Din păcate, cei care iau poziţii publice o fac din interes. Ies la televiziuni pentru că au un interes sau altul şi aceasta este o mare problemă. De aceea specialiştii nu se aruncă în arenă".

Soluţia este întrevăzută de profesorul de 48 de ani în remodelarea discursului public în care să fie articulat dialogul şi nu conflictul. Generaţiei nepătate de comunism îi revine această sarcină, arată el.

Marian Preda (48 de ani) doctor în sociologie, decanul Facultăţii de sociologie şi asistenţă socială - Universitatea Bucureşti

n Licenţiat, Facultatea de Mecanică (1989)

n Licenţiat, Facultatea de sociologie, psihologie, pedagogie a Universităţii Bucureşti (1994)

n Masterat în politici sociale, Universitatea Bucureşti (1995)

n Doctorat în sociologie, Universitatea Bucureşti (2001)

n Stagii de documentare şi multiple specializări, cele mai multe însumând peste un an în Cambridge, Marea Britanie

n Este coordonatorul raportului Comisiei prezidenţiale pentru analiza riscurilor sociale şi demografice din România, publicat în 2009

n Este autor şi coautor a numeroase studii şi cărţi de specialitate

Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 26.01.2011

 
Cuvinte cheie:
generaţie de sacrificiu
, Marian Preda
,
Vizualizari:
Printeaza
Momentan sunt 18 comentarii Comenteaza si tu
Comentarii (18):
v - 28 ianuarie 2011, 09:34

pacat ca nu mentioneaza ca "model suedez" = pensii private

ion - 27 ianuarie 2011, 12:28

Lucrurile sunt clare pentru cei in jur de 40 de ani. Puneti mana si strangeti bani. In pragul pensionariii generatiei decreteilor se va crea o presiune enorma asupra fondului de pensii in sistem PAYG. Da, se vor plati pensii, dar la valori foarte mici.

Si pentru cei care nu inteleg, in sistemul PAYG nu se acumuleaza nimic: cei care sunt acum tineri platesc pentru pensionari, iar maine, cand vor fi batrani, vor fi platiti de tinerii de atunci. Cum populatia Romaniei scade si imbatraneste, o sa fie cam clar ce o sa se intample.

Alexu - 27 ianuarie 2011, 09:42

Autorul articolului nu intelege fondul de pensii decat ca un caritas .... Pacat ! Pensiile trebuie sa fie legate de contributia pe care a avut-o fiecare , nu de alti fraieri pe care sa ii jumuleasca statul . Faptul ca acum se da mai putin din 1% pe luna din suma totala cu care a contribuit un pensionar cu vechime completa , nu cred ca este ceva care genereze minusuri ci dincontra . Cu acest procent din suma acumulata , se poate plati lejer o pensie timp de ani ( oare cati apuca ? ) . Autorul uita insa de cadourile pe care le fac guvernantii, din fondul de pensii al contribuabililor : Pensia minima , si mai nou trecerea pensiilor speciale la acelasi buget , fara sa se aduca din spate acele contributii ( calculate cu noua lege) neplatite niciodata de stat in bugetul de pensii . Pentru pensiile speciale statul ar trebui sa bage minim 10 mld de euro in momentul trecerii pensiilor speciale la bugetul de pensii civile . Deturnarea de fonduri de pensii este penala in orice tara ( mai putin Romania)…

Leandru - 27 ianuarie 2011, 09:07

Ceea ce depaseste studiul d-lui Preda este cum s-a ajuns ca pensiile ar fi trebuit reduse. Cheltuirea eficienta a banului public nu se reduce la taierea arbitrara a costurilor ci la investirea suficienta a lui. De ani de zile se fura in tara asta si singura sursa de venit este furtul incepand cu falimentarea companiilor de stat, trucarea licitatiilor si acum se ajunge la taierea salariilor si pensiilor. Acolo se pierd banii. Sistemele inechitabile de distributie a resurselor in societate au inceput de aici. Taierea pensiilor si salariilor este numai partea care se vede dar nici cea mai vasta.

Lucian - 26 ianuarie 2011, 14:07

Principial, are fara indoiala dreptate. Dar dracul nu e atat de negru, pentru ca "decreteii" sunt jumate plecati afara (emigratia italo-spaniola e formata majoritar din oameni de 25-45 de ani, nu din bosorogi, nici din copii de liceu) si se vor intoarce numai si numai atunci cand o zbura porcu'. In plus, o mare parte din decreteii ramasi in tara lucreaza pe salarii mici sau la negru, deci cand vor iesi la pensie nu vor avea ce pensie sa ceara. Sa nu uitam ca decreteii au fost prima generatie care a trebuit sa infrunte capitalismul pe piata muncii: nu a mai existat repartitia de la stat, nu a mai existat mama si tata care sa ii bage in serviciu. Fiecare si-a gasit ce si cum a putut, intr-o economie destul de precara.

Gh.P. - 26 ianuarie 2011, 13:20

asa cum scrie si vlad44 "bine gindit,bine scris,oare de ce nu vad oameni de astia in campaniile electorale?unde se ascund?". as vrea sa dau un raspuns:

acesti oameni nu pot sa apara pentru ca atunci, conform viziunii si strategiei globale pe care o solicita, ar trebui sa spuna unde sunt banii jefuiti din tara, unde sunt autostrazile furate, combinatele, primariile 'arendate' si alte sute de miliarde care au disparut din tara.
aceast jaf national este o alta dimensiune strategica care a dus la lipsa de 'viziune' blamata azi.
frumos, nu?

Gelu Ionescu - 26 ianuarie 2011, 12:54

Inca o intrebare: de ce se spune ca sunt doar 4,36 de salariati cand fondurile de pensii private raporteaza 5,6 milioane de asigurati?
Buna intrebare, nu?

Gelu Ionescu - 26 ianuarie 2011, 12:46

Pai cum sa mai comentez... in afara de pensia de la stat, mi-am facut si pensie privata facultativa si pensie privata obligatorie... si asigurare cu capitalizare

Gelu Ionescu - 26 ianuarie 2011, 12:42

In sfarsit cineva cu un discurs coerent (de aceea si este pe intelesul nespecialistilor). Cred ca o ameliorare a situatiei din perioada iesirii la pensie (si eu sunt "decretel", am 42 de ani) ar fi posibila daca s-ar incepe prin gasirea inca de pe acum a unor solutii pentru marirea varstei de iesire efectiva la pensie de la 55 de ani pana la o cifra mai aproape de cea prevazuta de lege...

lulu - 26 ianuarie 2011, 12:30

Stimate domnule inginer(deoarece aveti o gandire mecanicista, nu sociala, conform studiilor pe care le aveti), cred ca sunteti rupt de realitatea din teren. Ca sa ma exemplific citez din articol: "Trebuie să ne învăţăm să cerem mai puţin. Dacă vrem model suedez, atunci să-l facem cu suedezi - să se muncească, nu să se întindă mâna".Unde sa se munceasca? ANOFM ofera 7.000 de locuri de munca pentru 700.000 de someri, adica 1%, cu un salar de 100-200 euro, cand pentru strainatate sunt oferite peste 60.000 de locuri de munca cu salari pornind de la 600-700 de euro, adica cca. 10%. NO COMMENT. Cred ca fraza de mai sus folosita ar fii: Trebuie să ne învăţăm să cerem mai mult dacă vrem model suedez, adica să ne conduca suedezii.
Cu stima.

kramer, 3 - 26 ianuarie 2011, 11:43

este ciudata si afirmatia cu decreteii. Domnul Preda are 48 de ani, s-a nascut prin 2063, cu 4 ani inainte de decretul lui Ceausescu. El nu este decretel deci isi permite sa-i ia la misto Intrebarea domnului Preda este cine le va plati pensiile decreteilor. Pai daca azi sunt putini salariati, doar 4,36 milioane, tot putini vor fi si cei ce vor fi indreptatiti sa ia pensie. Si in plus mie mi se opresc bani pentru contributii sociale iar pensia reprezinta contributia mea in timpul activitatii. Pensia este indeplinirea acelui proverb: Bani albi pentru zile negre.

Alex90 - 26 ianuarie 2011, 11:31

Un astfel de discurs trebuie tinut elevilor studentilor cel putin la fiecare inceput de an, schimbarea trebuie sa plece de la mentalitate, mentalitate pe care scolile din Romania nu te ajuta sa ti o formezi, ba poate chiar din contra ... te ajuta sa te plafonezi cu succes . un articol excelent

soare - 26 ianuarie 2011, 11:17

daca nu se trezeau la timp sa se opreasca cu acordarea de pensii orcui a dus o spaga la medicul de famiie, ajungeam deja in dezastru economic, oricum nu suntem deoparte.Ma uimeste toleranta romanului si capacitatea decardasi cand e vorba de furat, precum si incapacitatea de a gandi ca banii de la ''stat'' sunt bani adunati de la cei ca mine, ca tine, ca voi...nu sunt bani facuti la copiator, asta nu a a inteles majoritatea romanilor...

Cristi Stoica - 26 ianuarie 2011, 11:11

E bine de stiut ca mai exista oameni cu capul pe umeri in tara asta.
Parerea mea esta ca, in loc sa muncim ca sa o ducem mai bine, gasim intotdeuna metode de a ne fura caciula una altuia pentru propiul nostru interes

kramer, 2 - 26 ianuarie 2011, 10:55

in calitate de sef al unei comisii prezidentiale domnul Preda trebuia sa stie ca una din solutii era cresterea natalitatii. Ori actualul regim nu numai ca nu incurajeaza ba chiar dezcurajeaza natalitatea prin 3 moduri: 1) scandalul cu concediile postanatale prin taierea veniturilor "mamicutelor" si negarantarea locului de munca in cel de-al doilea an de concediu maternal. 2) incurajarea oamenilor tineri sa paraseasca tara. Tocmai tinerii, adica viitorii parinti, sunt primii care vor sa plece (ex. medicii, specialistii IT si chiar zugravii, chelnerii si tinichigii atat de dragi sefului domnului Preda) pleaca in afara). 3) Lipsa oricarei perspective de imbunatatire a sistemului social: maternitatile si spitalele sunt jale, scolile sunt jale, perspectivele pentru un viitor mai bun sunt mici. Cu cat ai mai multi copii, cu atat sansele de a le asigura o educatie mai buna scad. Iar banii de la buget, in loc sa mearga in educatie si sanatate se duc la madam Udrea pentru frunze.

ion - 26 ianuarie 2011, 10:55

Un articol de constatari ,pe care le poate face si orice om cu un pic de carte ,nu trebuie sa fimare sociolog ca sa spui aceste lucruri .Sunt multe dezechilibre in societate ,si se pot indrepta ,dar nu poti cere corectitudine cand nu vezi nici un pic de economie de la cei cu functii mari Masini de lux ,salarii bune ,pe banii statului.Acest guvern si toate care au fost ,nu stiu sa conduca o tara .Domnule sociolog ,unde era Chile acum 20 de ani ..unde este acum cand are crestere permanenta a PIB-lui
Unde era Brazilia acum 20 de ani ,unde este acum/
Ai auzit de investiti productive in Romania facute de guvern? Ce face guvernul in Norvegia? D e ce cumpara strainii pamant masiv in Romania?De ce nu avem o politica economica coerenta?D e ce nu toate statele au simtit criza?

kramer, 1 - 26 ianuarie 2011, 10:44

Multe date aruncate aiurea si interpretate tendentios:
1) Generatia de dupa razboi care a avut scoli, facultati si si-a luat apartamente la preturi modice. Fals, le-a luat la preturi modice dar tot acea generatie le-a construit si a fost platita cu niste bani care aveau valoarea unei hartii igienice. In magazine nu se gasea nimic dar cumparai de pe piata neagra, unde totul era de 2-3 ori mai scump. Iar oamenii simpli au luat niste apartamente pe cand smecherii si politicienii au luat fabricile (bineinteles, dupa ce mai inainte le-au falimentat).

vlad44 - 26 ianuarie 2011, 09:25

bine gindit,bine scris,oare de ce nu vad oameni de astia in campaniile electorale?unde se ascund?Brava dle.Preda

Campurile marcate cu rosu nu sunt valide!

Comentariul a fost adaugat si va aparea dupa ce va fi moderat!

Comentariile vor fi publicate doar după moderarea acestora de către redactori. Nu vor fi publicate comentariile care conţin injurii, un limbaj licenţios, instigare la încălcarea legii, la violenţă sau la ură, precum şi acuzaţii fără acoperire. De asemenea, pentru o mai bună comunicare, vă rugăm să oferiţi o adresă de mail validă. Vă mulţumim!

zf.ro
Închide