♦ Ziarul Financiar lansează astăzi prima ediţie ai catalog dedicat exclusiv businessului antreprenorial românesc, un demers jurnalistic care are ca punct de pornire compania şi rezultatele ei financiare ♦ Nu veţi găsi în Top 100 companii antreprenoriale evaluarea businessurilor, a activelor, a brandurilor, nu veţi găsi nici estimări ale averii marilor antreprenori români. Veţi găsi însă mari companii româneşti, cu mii de angajaţi, cu afaceri de miliarde de lei. Veţi găsi 98 de companii din 100 care raportează profit în 2022 şi doar două cu pierderi.
Top 100 companii antreprenoriale româneşti „se deschide“ la 11 mld. lei – cifra de afaceri a Dedeman Bacău în 2022, liderul companiilor antreprenoriale – şi se închide la 581 mil. lei – cifra de afaceri a Dolo Trans Olimp, firmă clasată pe locul 100.
Are şase companii cu afaceri de peste 5 mld. lei, 16 peste 2 mld. lei şi 48 de companii miliardare. E mult? E puţin? În urmă cu un deceniu erau doar nouă astfel de firme.
Are 98 de companii cu profit net în 2022 şi două firme cu pierderi.
Are 30 de firme cu cel puţin 1.000 de angajaţi.
În firmele din top 100 lucrează 124.000 de oameni, cu 4.000 mai mulţi decât în 2021.
Primele 100 de companii antreprenoriale din România au avut în 2022 o cifră de afaceri cumulată de 151 mld. lei (30 mld. euro), în creştere cu 31% faţă de 2021, un profit net de 9 mld. lei, o marjă de profit net de 5,9%, faţă de 3,7% marja primelor 100 de firme multinaţionale.
Top 100 companii antreprenoriale au un business cumulat de patru ori mai mic faţă de top 100 companii multinaţionale.
Sunt zeci de alte cifre, comparaţii pe care le veţi găsi în prima ediţie a anuarului ZF Top 100 companii antreprenoriale.
Dar businessul nu este doar despre cifre, ierarhii şi clasamente. El este despre oameni, despre antreprenori, despre managerii care le-au fost alături în construcţia primei generaţii solide de companii româneşti.
Dacă Dacia, Petrom sunt numele care ne vin în minte când ne gândim la companii româneşti de dinainte de 1989, astăzi , când vorbim despre business românesc, antreprenorial avem cel puţin 100 de exemple de succes. 100 plus, de fapt, pentru că anuarul aduce în prim plan şi grupuri antreprenoriale purternice şi firme care vin din urmă, dar şi antreprenori care au avut curajul să o ia de la capăt cu câteva zeci de milioane de euro în conturi după ce au parafat cele mai mari tranzacţii din capitalism.
Dincolo de a fi doar un top, Anuarul este o radiografie la zi a businessului antreprenorial românesc, cu poveşti şi lecţii de business, cu moşteniri şi renunţări, cu ambiţii de extindere peste graniţe, dar şi cu întrebări şi răspunsuri care completează profilul omului de business aşa cum îl vedem zi de zi.
Top 100 companii antreprenoriale deschide un drum, la fel cum din 2004 fiecare catalog realizat de ZF a deschis un drum, o piaţă, o perspectivă.
Dar 2024 va rămâne o bornă a primului produs tipărit realizat de Ziarul Financiar şi dedicat exclusiv businessului antreprenorial românesc. O bornă care vine exact la 20 de ani de la primul catalog lansat de ZF.
Sorin Pâslaru, ZF. Top 100 companii antreprenoriale: Există capacitate financiară la marile firme antreprenoriale pentru a susţine cercetarea şi producţia prin investiţii pe termen lung. E timpul să treacă la inovaţie
Printre topurile scoase de Ziarul Financiar, Top 100 companii antreprenoriale din România, aflat la prima ediţie, probabil că va fi unul dintre cele mai căutate.
Istoric, ZF a surprins evoluţia afacerilor celor mai puternici antreprenori români zi de zi în paginile sale. În 2004, la şase ani de la lansarea ziarului, aflaţi în căutarea unui produs prin care să ne diferenţiem în piaţa media de business, am realizat anuarul România 2010, în care ne-am imaginat cum va arăta România peste următorii şase ani.
Atunci am făcut o cercetare în mediul antreprenorial românesc despre cei consideraţi la acel moment, în 2004, oameni de afaceri şi şefi de companii cu capital românesc sau străin „vizionari în business“.
Am considerat că viziunea este cea care diferenţiază în primul rând un antreprenor de marea masă, capacitatea sa de a citi prezentul şi de a vedea în viitor. Ce produs sau serviciu va fi cerut? La ce vor renunţa oamenii, ce vor prefera? Care sunt tendinţele din business şi societate, ce este pe val? Cum te poţi folosi de valurile care schimbă lumea pentru a ajunge sau a rămâne în top?
„În documentarea pentru acest anuar am observat că nota generală a fost optimismul. Toată lumea vede creşteri ale afacerilor, dublarea sau triplarea businessurilor stă pe buzele tuturor. Oricum ar fi – datorită creşterii economice din ultimii ani sau doar pe fondul setei de dezvoltare –, fapt este că nimeni nu ia în calcul vreo recesiune. Nici nu se desprind riscuri majore care ar putea pândi România până în 2010. Regulile de business vor fi mai clare, statul se va amesteca mult mai puţin în economie. Ceea ce va conta va fi inteligenţa, pregătirea şi îndrăzneala fiecăruia“, scriam atunci.
Nu se vedea criza mondială din 2008-2009.
Este interesant de văzut câţi dintre cei selectaţi ca vizionari atunci sunt astăzi în top 100 cu companiile sau grupurile antreprenoriale. Dan Ostahie, Dan Şucu, Radu Timiş, Jean Valvis sunt printre ei. Dragoş Pavăl, care împreună cu familia sa a făcut din Dedeman prima companie antreprenorială din punctul de vedere al cifrei de afaceri, nu a fost în acel anuar. Dedeman avea în 2004 o cifră de afaceri de sub 200 de milioane de lei, faţă de 11 miliarde de lei în 2022. Probabil că doar în România putea o companie de comerţ de materiale de construcţii să-şi crească în 18 ani afacerile de 55 de ori.
Din 2005, Ziarul Financiar a pus pe piaţă Top 100 cele mai valoroase companii din România, care are un capitol special dedicat celor mai valoroase companii antreprenoriale.
Iar doi consultanţi de business, bancheri specializaţi în fuziuni şi achiziţii, Victor Căpitanu şi Andrei Diaconescu, care lucrau atunci la Capital Partners, au realizat împreună cu jurnaliştii de la Ziarul Financiar prima ediţie a acelui top. Între timp, tot ca o mărturie a acestei perioade de mare potenţial pentru companiile locale pe care a traversat-o economia României în ultimele decenii, cei doi au fondat un grup imobiliar care a ajuns, pe baza capitalizării bursiere, să fie listat în Top 100 cele mai valoroase companii locale.
Cine s-a aşezat cum trebuie şi unde trebuie pe aceşti curenţi puternici care au transformat economia şi au reaşezat-o într-o altă structură este astăzi în vârf.
Cu toată această dinamică, este încă insuficient. Capitalul local va trebui să crească şi mai mult astfel încât să reuşească să atragă înapoi acasă cât mai mulţi din cei 4 milioane de români plecaţi, unii dintre ei definitiv, alţii doar temporar.
Unu din şapte copii are astăzi un părinte sau ambii plecaţi la muncă în străinătate. Nu multinaţionalele vor fi sursa de creştere a numărului de angajaţi în viitor, ci firmele antreprenoriale.
De la comerţ – opt din primele zece companii antreprenoriale sunt în comerţ, fie acesta de materiale de construcţii şi unelte, de energie, de combustibil, de electro-IT, de medicamente, de inputuri agricole sau de metale – firmele antreprenoriale sunt de acum chemate să meargă spre producţie.
Este nevoie de investiţii în cercetare şi dezvoltare. Trebuie reluată legătura cu institutele de cercetare care mai sunt în viaţă şi au trecut prin încercările tranziţiei. Există capacitate financiară la marile firme antreprenoriale pentru a susţine cercetarea şi producţia prin investiţii pe termen lung. Astfel,
inclusiv cel mai bine pregătite minţi academice plecate aiurea vor găsi România atractivă.
„Ceea ce va conta va fi inteligenţa, pregătirea şi îndrăzneala fiecăruia“, scriam în 2010. Rămâne valabil, iar Ziarul Financiar va fi aici să deconteze aceste însuşiri în cifre şi topuri.
În 2004, la şase ani de la lansarea ziarului, aflaţi în căutarea unui produs prin care să ne diferenţiem în piaţa media de business, am realizat anuarul România 2010, în care ne-am imaginat cum va arăta România peste următorii şase ani. Câţi dintre „Vizionarii în business“ de atunci sunt astăzi în top 100?
