Unul din doi angajati romani munceste cateodata peste programul normal de lucru, iar unul din doi manageri romani munceste zilnic peste program. In mod obisnuit, cel putin un barbat din patru si o femeie din sase lucreaza zilnic peste programul normal de munca. Este nevoie de "un manual de utilizare a capitalismului" in resurse umane pentru a face fata provocarilor si concurentei? Sufera angajatul roman de un complex al carierei si incearca sa demonstreze contrariul "omorandu-se" muncind?
Raluca Stroescu - manager de audit la filiala romana a multinationalei Ernst&Young - in varsta de 31 de ani, a fost gasita moarta in locuinta sa la sfarsitul saptamanii. Colegii sai au sustinut ca Raluca Stroescu lucrase intensiv in ultimele trei saptamani la un proiect important de audit, iar in aceste trei saptamani, managerul de audit ar fi slabit sapte kilograme, potrivit Mediafax. Reprezentantii Ernst&Young nu au comentat deocamdata motivele decesului, potrivit aceleiasi surse citate.
Piata fortei de munca se afla in fata unui paradox. Economia creste rapid pentru a reduce decalajele fata de UE, iar competitia dintre companii se traduce in munca mai multa si in cerinte de competitivitate pentru angajati.
"Problema este destul de complexa din punctul de vedere al mediului de business, depasind sfera stricta a relatiilor de resurse umane. Acest tip de presiune poate conduce in multe situatii la crearea unor targeturi, sa zicem, mai 'ambitioase' decat ceea ce ar putea fi atins daca limitarile severe din normele legale ar fi respectate cu strictete", spune avocatul Vlad Neacsu, partener la Popovici&Asociatii. El confirma ca exista presiuni pentru o eficienta crescuta a muncii din partea angajatorilor.
Normele legale fixeaza timpul de lucru la 8 ore pe zi, aceasta fiind o regula generala, la care se adauga o serie de prevederi speciale care aduc nuante si aproba exceptii de la regula.
Inainte de '89, cariera era un termen destul de abstract pe piata fortei de munca, iar angajatul roman, intrat brusc in capitalism, sufera de un asa-zis "complex al carierei", spun psihologii. Psihanalistul Raisa Constantinescu spune ca "suntem mai carieristi decat alti europeni", pentru ca odata cu stilul de munca din capitalism, perceptiile asupra vietii profesionale s-au schimbat radical. "Comunismul oferea locuri de munca stabile, iar lumea era mult mai sigura. Orientarea catre Occident a deschis apetitul catre mentalitatea de consum, dar si dorinta de a avea o cariera cat mai bine pozitionata ierarhic. Toate acestea pot sa duca la un stil de viata caracterizat prin munca pana la epuizare", spune ea.
In mod normal, orice angajat poate ajunge intr-o stare de "burn-out" (epuizare) la un moment dat, din diverse motive, dar oricare ar fi acestea, starea este, in general, trecatoare. "Cu ajutorul colegilor, cu ajutorul managementului, al celor apropiati si dragi de acasa, ca reactie de autoaparare, cel care se afla in aceasta situatie pune la un moment dat punct modului in care aborda activitatea pana atunci si schimba ceva in intensitatea si durata muncii", considera Madalina Popescu, general manager al companiei de consultanta in resurse umane Pluri Consultants.
Daca in cazul unor joburi din zona de productie, spre exemplu, este relativ usor de cuantificat cat de mult lucreaza un angajat si care este gradul sau de implicare, in cazul angajatilor a caror munca efectiva nu poate fi masurata in termeni cantitativi, este dificil de apreciat contributia lor in munca din exterior si presiunile la care sunt supusi. "Este cazul profesiilor liberale sau al persoanelor care ocupa niveluri executive de management, unde este greu de precizat gradul de implicare al angajatilor daca sunt utilizate pentru aceasta doar regulile generale prevazute de legislatia in materie", explica avocatul Vlad Neacsu.
Oficial, nu se lucreaza mult mai mult in Romania decat in alte tari. Romanii lucreaza, potrivit Eurostat (Biroul de Statistica al Uniunii Europene), 41,2 ore pe saptamana, mai putin decat in Polonia (42,7) sau in Letonia (42,3), dar mai mult decat in toate statele vestice. Sunt angajatii romani mai stresati, mai obositi, mai solicitati decat alti angajati europeni?
"Sunt mai putin formati sa atinga eficienta si eficacitatea. Si sunt mai putin motivati. Nu au discernamant in alegera prioritatilor. Deseori au manageri absenti sau care nu stiu (vor, pot) sa controleze", este de parere Madalina Popescu.
Vlad Neacsu spune ca, in principiu, eventuala raspundere a angajatorului fata de parintii unui salariat decedat trebuie analizata dintr-o perspectiva complexa. "Trebuie analizate intre altele faptele comise si caracterul acestora (cu caracter penal sau fara implicatii penale), autorul concret (reprezentantii societatii, alti angajati sau o persoana fizica pentru care societatea nu poate fi tinuta raspunzatoare), vinovatia autorului, normele legale sau contractuale care au fost incalcate", spune Neacsu.
Mihai Lucanu, financial lines, casualty& marine manager la firma de asigurare AIG Romania, spune ca astfel de situatii ar putea intra in sarcina raspunderii angajatorului.
Pe de alta parte, bugetele companiilor sunt din ce in ce mai ambitioase, iar targetul este mare in conditiile in care actionarii doresc reducerea costurilor - resurse putine, de unde rezulta implicit incarcarea oamenilor. Mihaela Forgaciu, Board Membru in HR Club Romania, si director de resurse umane al unei banci de pe piata, spune ca in multe companii un angajat face jobul a trei-patru oameni. "Din cauza suprasolicitarii, aducem problemele de la serviciu acasa, fapt care ne acapareaza intreaga existenta", spune ea.
O alta trasatura a angajatului roman este o oarecare "obedienta" fata de angajatori. "Le este teama sa ajunga in justitie pentru a-si apara drepturile, cu alte cuvinte nu isi asuma responsabilitatea in fata abuzurilor la care sunt supusi - daca sunt supusi la acest tip de actiuni", mai spune Forgaciu.
Studiile si sondajele arata ca romanii obisnuiesc sa munceasca peste program, aceasta practica fiind mai des raspandita decat in alte state din Uniunea Europeana.
Astfel, un manager roman din doi lucreaza zilnic peste programul normal de lucru si in general unul din doi angajati lucreaza, cel putin uneori, peste programul normal, arata un sondaj realizat de Centrul Parteneriat pentru Egalitate (CPE) in luna noiembrie a anului trecut. Tot la nivel de conducere, aproape 70% dintre manageri muncesc de 2-3 ori pe saptamana peste program.
Conform aceluiasi studiu, un manager din doi considera ca angajatii care muncesc peste program sunt mai apreciati de conducere. Motivele invocate cel mai des pentru lucrul peste program tin de "un management defectuos al timpului, sarcinilor si coordonarii intre departamente" (40% dintre cei intervievati), conform CPE. Cei mai multi angajati au dificultati in a-si lua ore libere pentru rezolvarea unor probleme personale sau de familie.
Partea calitativa a acestui studiu, realizata prin interviuri cu manageri, inclusiv in domeniul resurselor umane, arata ca multi angajati sunt incurajati de conducere sa lucreze peste program, "lucrul peste program fiind adesea un indicator in evaluarea angajatului si un criteriu in promovare". In acelasi timp, multi angajati acumuleaza frustrati din cauza ca li se cere sa efectueze ore suplimentare care nu sunt recompensate.
Dintre cei intervievati in sondajul CPE, doar 8,8% dintre barbati si 15% dintre femei spun ca nu au lucrat niciodata peste program, restul declarand ca acest lucru se intampla, cu frecvente variabile.
Managementul vede lucrul peste program ca o modalitate de a presa angajatii sa faca eforturi pentru a da randamentul cerut. Totusi, lucrul peste program nu se afla printre factorii principali de nemultumire ai angajatilor, conform unui studiu calitativ realizat in decembrie 2006 de IMAS. In general, siguranta locului de munca si chestiuni legate de nivelul salariilor sunt principalele nemultumiri reiesite din interviurile calitative si focus-grupurile derulate de IMAS.
Datele din studiile calitative sau sondaje sunt confirmate la nivel macro. Conform Institutului National de Statistica (INS), 58% dintre romani muncesc in perioade atipice ale zilei sau saptamanii de lucru - seara, noaptea, sambata sau duminica.
Astfel, 5,5 milioane din cei 9,6 milioane de romani, cat reprezinta populatia ocupata, lucreaza in momente atipice.
Ce spune Codul Muncii
Art. 111
1) Durata maxima legala a timpului de munca nu poate depasi 48 de ore pe saptamana, inclusiv orele suplimentare.
Art. 117
1) Munca prestata in afara duratei normale a timpului de munca saptamanal este considerata munca suplimentara.
2) Munca suplimentara nu poate fi efectuata fara acordul salariatului, cu exceptia cazului de forta majora.
Art. 118
1) La solicitarea angajatorului salariatii pot efectua munca suplimentara cu respectarea prevederilor art. 111.
2) Efectuarea muncii suplimentare peste limita stabilita potrivit prevederilor alin. (1) este interzisa.
Art. 119
1) Munca suplimentara se compenseaza prin ore libere platite in urmatoarele 30 de zile dupa efectuarea acesteia.
2) In aceste conditii salariatul beneficiaza de salariul corespunzator pentru orele prestate peste programul normal de lucru.
Art. 122
1) Munca prestata intre orele 22 - 6 este considerata munca de noapte.
2) Durata normala a muncii de noapte nu va depasi 8 ore intr-o perioada de 24 de ore.
3) Angajatorul care, in mod frecvent, utilizeaza munca de noapte este obligat sa informeze despre aceasta inspectoratul teritorial de munca.
Art. 124
1) Salariatii care urmeaza sa desfasoare cel putin 3 ore de munca de noapte sunt supusi unui examen medical gratuit inainte de inceperea activitatii si dupa aceea, periodic.
2) Conditiile de efectuare a examenului medical si periodicitatea acestuia se stabilesc prin regulament aprobat prin ordin comun al ministrului muncii si solidaritatii sociale si al ministrului sanatatii si familiei.
3) Salariatii care desfasoara munca de noapte si au probleme de sanatate recunoscute ca avand legatura cu aceasta vor fi trecuti la o munca de zi pentru care sunt apti.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
