"Atmosfera a fost foarte tare, mai puţin meciul şi gazonul", a fost prima reacţie a unei colege care a fost marţi seară pe Arena Naţională la meciul România-Franţa.
Gazon care ne-a amintit de alte două necalificări triste din 2001 şi 2003, când prima dată naţionala condusă de Hagi a făcut 1-1 cu Slovenia într-o mocirlă densă de pe stadionul Ghencea, lăsat astăzi în paragină, pentru ca doi ani mai târziu pe vechiul Lia Manoliu să mai fie pierdută o calificare într-un meci cu Danemarca (2-5), pe un gazon în care iarba se vedea cu greu prin firele de nisip.
Dincolo de acest incident, imaginile cu stadionul şi oraşul luminat, filmate noaptea din elicopter, sau coregrafia realizată de spectatori din plăcuţele şi steagurile în culorile naţionale vor rămâne în memoria a milioane de români, care la mai bine de 20 de ani de la revoluţie au nevoie să simtă că viaţa lor poate fi mai bună, iar aderarea la Uniunea Europeană a fost un pas care ne va aduce mai aproape de standardele vestice.
"Acest obiectiv era necesar nu neapărat ca stadion de fotbal, ci mai degrabă ca o modalitate prin care bucureştenii să vadă că oraşul lor este în rândul marilor capitale europene pe care mulţi dintre ei le-au văzut deja şi chiar au fost la meciuri pe stadioane din afară. Stadionul era necesar ca un pas de intrare în normalitate. Am fost şi eu la meci, mai mult din curiozitate, şi a fost un eveniment plăcut, în care oamenii au putut sta împreună, având sentimentul de apartenţă la aceeaşi comunitate. Oamenii au încurajat echipa dincolo de şansele de calificare", spune Marian Preda, decanul Facultăţii de Sociologie din cadrul Universităţii Bucureşti.
Ca impact social, inaugurarea acestui stadion poate fi considerată evenimentul anului, atât prin prisma spectatorilor care s-au bucurat pe viu de eveniment, cât şi a celor patru milioane de români care au stat în faţa televizoarelor.
Cei prezenţi la meci au apreciat faptul că porţile de intrare erau multe şi largi, bine marcate, astfel încât să nu fii dezorientat la prima prezenţă pe stadion, nu s-au creat cozi la intrare chiar dacă ai fi ajuns cu 30 de minute înainte de meci, iar la ieşirea din stadion mai multe autobuze aşteptau spectatorii să îi ducă spre Piaţa Unirii, ba chiar şi metroul a avut program prelungit pentru acest eveniment. Aceste elemente au fost cu atât mai importante cu cât la meci au fost prezente numeroase cupluri şi familii cu copii, mai puţin obişnuit pentru stadioanele locale pe care în ultimii ani au fost numeroase incidente.
La un eveniment de o asemenea amploare nu aveau cum să lipsească şi nemulţumirile, dar acestea au scos în evidenţă şi mai mult calitatea spectatorilor.
"Au fost probleme de organizare care erau în contrast cu calitatea spectatorilor. Au fost cozi interminabile la răcoritoare, iar în unele zone după prima repriză chiar se terminaseră, la tribuna zero au fost câteva porţi închise; în acelaşi timp, oamenii au fost mai sus decât echipa, decât organizatorii şi au arătat că societatea reală merită ceva mai mult decât îi oferă în prezent decidenţii", mai spune decanul Facultăţii de Sociologie.
În privinţa responsabilităţii, Primăria Capitalei s-a "spălat pe mâini", anunţând că "nu are nicio legătură contractuală cu firma care a realizat gazonul", aceasta fiind responsabilitatea constructorului, după care îşi exprimă "regretul şi nemulţumirea pentru starea gazonului, pentru că, în mod clar, acesta nu s-a ridicat la nivelul stadionului pe care PMB l-a construit".
"Cum este posibil să faci un stadion aşa mare şi frumos şi să nu iei un gazon de calitate? Aceste lucruri fac diferenţa între un management performant şi altul făcut cu oameni neaveniţi. Sunt curios dacă va răspunde cineva pentru această achiziţie proastă. Restul sunt doar explicaţii!", a concluzionat decanul Preda.
Gazonul stadionului Naţional Arena a umbrit spectacolul din cadrul meciului România-Franţa de marţi seara, după ce s-a rupt în zeci de bucăţi, fiind comparat de presa din Hexagon cu un "câmp de cartofi". Ce s-a întâmplat însă?
"Gazonul a fost pus proaspăt, însă datorită condiţiilor meteo şi a ventilaţiei necorespunzătoare, rădăcina gazonului nu a crescut suficient pentru a se ancora în stratul de nisip/pământ. Oricum, nici UEFA nu recomandă ca un meci să aibă loc imediat după finalizarea lucrărilor în cadrul unui stadion. Ce pot să vă spun este că Primăria nu va mai plăti în plus pentru instalarea unui nou gazon", a declarat Romeo Boţocan, director general al Max Boegl România, constructorul care alături de firma Astaldi s-a ocupat de stadionul Naţional Arena.
Nemţii de la Max Boegl şi italienii de la Astaldi au subcontractat firma de construcţii Anconi Construct din Bucureşti, deţinută de Alina Mihaela Ciubotariu (37 de ani), pentru realizarea terenului de joc (inclusiv a sistemului de ventilaţie), însă mai departe Anconi a subcontractat firma Gama Verde din Focşani pentru montarea gazonului. Gama Verde este o firmă controlată de omul de afaceri Adrian Oprişan, 42 de ani, fratele preşedintelui Consiliului Judeţean Vrancea Marian Oprişan. Firma acestuia a avut afaceri de 260.000 de euro în 2010 şi cinci angajaţi. Reprezentanţii firmei Gama Verde nu au oferit informaţii despre valoarea acestui contract, în timp ce Adrian Oprişan, acţionarul firmei, nu a putut fi contactat până la închiderea ediţiei.
Gazonul era considerat în primăvară una dintre cele mai uşor de realizat componente ale stadionului, constructorii spunând la acea vreme că acesta poate fi pus şi într-o săptămână. "Sub gazon există instalaţii de drenaj, de încălzire, de stropire la nivelul gazonului, abia peste vine stratul de gazon, care se poate pune chiar şi cu o săptămână înainte", spunea în luna martie Ştefan Monus, directorul coordonator al proiectului din partea joint-venture-ului Max Boegl - Astaldi, care a construit stadionul de 200 de milioane de euro.
Pe de altă parte, Primăria Municipiului Bucureşti, beneficiarul stadionului, a anunţat că nu va plăti niciun ban pentru gazon. "Primăria va cere socoteală constructorului şi precizează faptul că nu
s-a plătit niciun leu pentru acest gazon şi nici nu va fi plătit până când suprafaţa de joc nu va corespunde standardelor europene", potrivit biroului de presă al Primăriei Bucureşti.
Următorul meci găzduit de Naţional Arena va avea loc pe 15 septembrie, când formaţia Steaua va întâlni Schalke 04. Echipele Steaua, Rapid şi Oţelul Galaţi vor disputa fiecare câte trei partide pe Naţional Arena în Liga Europei, respectiv Liga Campionilor. Pentru a se asigura că nu vor avea probleme similare cu cele de la meciul România-Franţa, cele trei echipe au stabilit să finanţeze montarea gazonului, urmând ca ulterior să recupereze banii de la Primăria Capitalei, dar acest lucru nu este foarte uşor de realizat.
"Teoretic, rulourile de gazon pot fi montate în patru-cinci zile şi se poate juca imediat după montarea acestora. În practică, poţi avea aceleaşi probleme dacă instalaţia subterană are defecţiuni", a precizat pentru ZF Helga Webbers, marketing manager al firmei Desso Sports Systems, care a instalat gazon pe stadioane precum Wembley sau Emirates, dar şi în cadrul proiectului Petrom City din Bucureşti.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
