Mai bine de 150.000 de elevi nu au reuşit să treacă de examenul de bacalaureat în ultimii doi ani, iar soluţiile pe care piaţa muncii şi societatea le oferă tinerilor care au lăsat de mult timp educaţia pe plan secund sunt puţine şi nu le dau prea multe şanse. Ce viitor are un tânăr de nici 20 de ani să reuşească în viaţă fără examenul de maturitate şi cât pierde economia României de pe urma unei generaţii pe care mulţi o consideră pierdută?
Română: 8,25. Biologie: 5,95. Matematică: 2,25. Şi astfel vara lui Iulian, un absolvent de liceu în vârstă de 18 ani, s-a transformat în cea mai urâtă din cele pe care şi le aminteşte. Profilul său - tehnician în instalaţii electrice - l-a făcut să nu dea importanţă prea mare matematicii, iar subiectele de la examenul din vară l-au făcut să predea foaia albă. Planul său de a ajunge în Bucureşti pentru a-şi găsi chirie şi a se înscrie la o facultate privată s-a oprit odată cu afişarea rezultatelor, care au surprins atât părinţii, cât şi profesorii, dar mai ales pe Iulian.
"Generaţiile de acum care nu promovează la examenul de bacalaureat plătesc preţul democraţiei greşit înţelese atât de ei, dar poate şi de părinţii lor. Democraţie şi libertate înseamnă o foarte mare responsabilitate, nu nepăsare sau lene", spune Iuliana Stan, director general al Human Synergistics România, adăugând că tinerii de 18 ani de acum, cei de anul trecut sau de acum doi ani sunt copii crescuţi într-o "libertate" complet greşit înţeleasă în primul rând de părinţii lor. Iuliana Stan spune că tinerii nu au atât de multă nevoie de libertate pe cât au nevoie de repere solide, iar dacă în urmă cu trei ani toţi vedeau bacalaureatul ca pe o formalitate, abia acum se creează percepţia că ar fi o responsabilitate.
Cititi mai multe despre eşecul de la bacalaureat şi efectele produse pe www.businessmagazin.ro
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
