Sa fie sau nu sub jurisdictia Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor administratorii fondurilor private de pensii? Aceasta cea mai tare dilema pe care o dezbate acum piata asigurarilor si toti cei interesati de legiferarea pensiilor private.
Dezbaterea a fost provocata de profesorul universitar Georges de Menil, care a fost consultant pentru Guvernul Romaniei in elaborarea proiectelor de lege pentrub reforma pensiilor. El sustine ca pentru aceste fonduri, universale si ocupationale, trebuie un organism de supraveghere puternic, independent, o noua institutie: Comisia de Supraveghere a Fondurilor de Pensii.
"In 10 ani aceste fonduri vor administra active in valoare de 10% din produsul intern brut (adica 7-8 mld. Euro), mult peste piata asigurarilor (sub 1 mld. Euro acum) sau capitalizarea bursiera (circa 4 mld. Euro acum). Este necesar un organism distinct, independent, exclusiv dedicat supravegherii fondurilor de pensii", a sustinut ieri Georges de Menil, la conferinta "Pensiile private in Romania", organizata de FinMedia.
Conform proiectelor de lege privind fondurile de pensii private- universale si ocupationale- CSA ar urma sa supravegheze functionarea acestor fonduri, printr-un departament specializat.
Prevederea ca atare este sustinuta nu numai de reprezentantii CSA, ci si de asiguratorii din piata. Principalul argument: nu mai putem astepta "nasterea" unei alte institutii, trebuie sa incepem odata. In Ungaria, Bulgaria, Cehia sau Polonia aceste fonduri sunt deja operabile de cativa ani.
Dan Constantinescu, proaspat membru al Consiliului Comisiei de Supraveghere, considera ca sunt mai multe avantaje in supravegherea de catre CSA.
"Produsele de asigurare sunt ca structura a plasamentelor asemanatoare fondurilor de pensii, schemele de pensii sunt de fapt o asigurare, iar pe piata exista deja asigurari vandute ca pensii private. In plus, avem deja o institutie, iar infiintarea unei noi institutii dureaza.", a explicat Constantinescu.
Din punctul de vedere al Bancii Mondiale, institutie care a finantat elaborarea legislatiei de reformare a sistemului de pensii, poate fi utila infiintarea in prealabil a unui departament pe langa un organism existent, dar in viitor este bine ca o asemenea institutie sa fie autonoma si independenta politic. Cat de "aproape" sa fie acest viitor?
"Comisia trebuie sa fie deja independenta la momentul introducerii fondurilor de pensii universale", a spus Richard Florescu, senior operations officer in cadrul Biroului Bancii Mondiale la Bucuresti.
Eventuala finantare de la Banca Mondiala
Banca Mondiala s-ar putea eventual implica in finantarea deficitului creat in bugetul asigurarilor sociale prin infiintarea fondurilor universale de pensii private.
"In conditiile in care vom avea de-a face cu o solicitare a Guvernului, vom putea discuta un imprumut care sa sustina partial costurile trecerii la acest sistem. Totul insa cu conditia ca sa existe certitudinea ca Guvernul urmeaza o strategie de echilibrare a bugetului de pensii", a mai spus Florescu.
Florescu vede strategia de echilibrare a bugetului public de pensii prin, pe de o parte, imbunatatirea colectarii veniturilor, ceea ce este de asteptat sa se intample avand in vedere crearea agentiei unice de colectare a impozitelor (Agentia Nationala de Administrare Fiscala-n.red.), dar si prin reducerea cheltuielilor.
"Trebuie externalizate (scoase din bugetul asigurarilor sociale-n.red.) platile catre non-contributori: concediile de boala de pana in 180 de zile, concediul de crestere a copilului de pana la 2 ani sau pensiile pentru agricultori.Nu e normal sa dai pensii mai mici la toti pensionarii din sistem pentru a-i sustine pe cei care nu au contribuit", a mai spus Richard Florescu.
Valentin Lazea: exista trei mari riscuri
Din punctul de vedere personal al lui Valentin Lazea, economist-sef la Banca Nationala, introducerea pensiilor private trebuie sa aiba in vedere trei mari riscuri sau pericole: reglementarea insuficient stricta care poate permite utilizarea frauduloasa a acestor fonduri, problemele de lichiditate, adica posibilitatea redusa de investire a activelor fondurilor, si riscul macroecomic.
In ceea ce priveste supravegherea, Lazea considera ca nivelul prevazut al capitalului social al societatilor de administrare a schemelor de pensii ocupationale, de 2 milioane euro, este prea mic.
"Poate oricine sa vina cu acesti bani si stiu ca exista persoane, exista interese de intrare in aceasta industrie. E o limita foarte mica care nu garanteaza siguranta. Pe de alta parte, limita minima a capitalului social prevazut pentru banca depozitara este de 12 mil, euro, in conditiile in care capitalul social minim al bancilor in Europa este de 5 milioane euro iar in Romania este de 8 milioane euro", a mai spus Lazea.
El a mai afirmat ca onorabilitatea si experienta administratorilor trebuie prevazute expres in lege si nu in normele de functionare care vor emise ulterior.
Investitii in actiuni sau obligatiuni?
Lazea nu crede ca bursa romaneasca va fi capabila sa ofere suficiente oprtunitati de investitii in actiuni, ci mai degraba obligatiunile vor fi atractive.
"Sunt destul de sceptic in ceea ce priveste dezvoltarea pietei de actiuni.
Poate ca vor mai fi multe listari pe bursa in viitor, dar trebuie spus ca deocamdata sunt multe companii mari care au fost sau vor fi delistate(Sidex, Dacia, Terapia, Romcim -n.red.). Nu vad de ce o companie multinationala, deja cotata pe pietele externe si care vine sa cumpere aici o societate, va avea nevoie sa fie pe bursa", a spus el.
Randamentele oferite de obligatiuni din Romania vor fi mai inalte decat cele din UE, daca se ia considerare faptul ca economia va avea o crestere de 4,5-5,5% pe an. Lazea a remarcat aici ca o "viteza de croaziera" a cresterii economice de 4-5% pe an este mai dezirabila decat una de 7-8% urmata de ani de contractie.
Bursa insa asteapta nerabdatoare aceste fonduri. Stere Farmache, director general al Bursei de Valori Bucuresti, a spus ca introducerea fondurilor de pensii private va determina aparitia unor institutii cu o viziune pe termen lung, de care piata de capital are nevoie.
"Vocatia de investitori pe termen lung a acestor fonduri va reduce volatilitatea pietei. De asemenea, va fi o presiune pentru cresterea guvernantei corporative, pentru ca acesti investitori de calibru, chiar daca nu vor detine pachetul majoritar de actiuni, vor fi atenti unde pun banii si vor cere transparenta", a afirmat Farmache.
Pensia privata, produsul unei stari de spirit
"Reforma pensiilor a carei legislatie o discutam astazi nu trebuie sa raspunda doar unei crize conjucturale- criza sistemului public de pensii, ci trebuie sa fie in consens cu o noua realitate sociala. Tinerii activi de astazi vor sa-si ia destinul in propriile maini, sunt autonomi, au o altfel de gandire decat cea pe care o presupun sistemele contributive de tip larg, care au dominat societatea in trecut. La acest lucru trebuie sa ne gandim, iar concluziile tuturor dezbaterilor pe care le facem astazi ei le vor trage, peste 30-40 ani", a spus Elena Dumitru, ministrul muncii, solidaritatii sociale si familiei.
Deocamdata nimic de la stat pentru pionierii sistemului privat de pensii
Luand-o cu mult inaintea legiferarii, companiile private de asigurari au dezvoltat in ultimii ani produse de asigurari de renta viagera pe care le-au numit chiar asigurare de pensie sau pur si simplu pensii private. Cei 80-100.000 de detinatori ai unor astfel de polite, de fapt pionierii sistemului privat de pensii, nu sunt insa nicaieri inclusi pana acum in reforma pensiilor.
Ministerul Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei nu are nimic pregatit pentru ei.
"Le urez celor care si-au cumparat pensii private sa beneficieze linistiti de ele", a spus ieri Elena Dumitru, detinatorul acestui portofoliu, la intrebarea daca nu se va crea o discriminare fiscala intre cei care deja s-au gandit sa-si cumpere o astfel de polita si cei care o vor face in cadrul schemelor de pensii ocupationale.
Deviate din politele de asigurari mixte de viata sau cu capitalizare, aceste produse au minimizat la extrem componenta de asigurare de viata si au extins perioada de asigurare la 30-40 de ani. La finalul perioadei de contributie, detinatorul politei primeste, la alegere, o suma de bani in numerar, o pensie viagera (pe toata viata) sau pe un anumit numar de ani.
Cumparatorii acestor polite sunt persoane care deja s-au gandit la viitorul lor, fara sa mai astepte deductibilitatea sau organizarea de catre stat a unui sistem prin care sa economiseasca, de genul schemelor de pensii ocupationale.
Avand in vedere ca furnizorii acestor produse sunt chiar companiile de asigurari care si-au exprimat intentia de a intra si pe piata pensiilor ocupationale si acelor universale, deosebirea principala dintre viitoarele fonduri de pensii ocupationale si produsele de asigurari de pensie privata deja vandute va fi doar deductibilitatea.
Companiile de asigurari care vand aceste produse nu si-au configurat insa o pozitie publica comuna in ceea ce priveste politele de pensii private pe care le au deja in portofoliu, pe care insa il promoveaza puternic prin publicitate. Pareile sunt impartite.
"Am avut mai multe intalniri cu reprezentantii Guvernului, dar n-am reusit sa obtinem deductibilitatea pentru aceste produse. Intr-adevar, nu este corect pentru cei care au cumparat deja aceste polite tratamentul diferit", a spus Violeta Ciurel, director general al ING Nederlanden.
ING Nederlanden are in portofoliu cateva zeci de mii de polite de acest tip, lansate inca de acum doi ani. Ciurel nu crede ca aceste polite se vor putea transfera in contributii la schemele de pensii ocupationale, mai ales ca in acest moment nu este sigur ca societatea va intra pe aceasta piata.
"Asa cum arata proiectul de lege al fondurilor de pensii ocupationale in acest moment, este putin atractiva aceasta investitie. In Romania sunt numai 4,3 milioane de salariati, iar avand in vedere ca sunt exclusi de la aceste scheme salariatii din sectorul public (circa 900.000 de persoane-n.red.), companiile cu datorii si intreprinderile mici si mijlocii (exista o cerinta de minim 100 de participanti la un fond-n.red), conform studiilor noastre ramane o piata totala de 450.000 de persoane, ceea ce este foarte putin. Asa cum arata proiectul de lege, investitia nu se justifica. Chiar si o piata de un milion de persoane e putin. Dar nu putem spune ca am luat decizia finala. Totul depinde de cum va arata legea", a explicat Violeta Ciurel.
Carl Boehr, directorul general al Aviva, nu are insa dubii privind infiintarea unei societati de administrare a fondurilor de pensii ocupationale.
"Sigur ca vom infiinta o astfel de companie. Va fi un preambul, un exercitiu pentru infiintarea fondurilor de pensii universale administrate obligatoriu", a spus Boehr.
El nu vede o discriminare intre detinatorii politelor deja vandute si cei care vor contribui la schemele ocupationale. "Politele deja vandute se vor constitui intr-un supliment pentru cei care vor o pensie mai mare, peste contributia deductibila", a explicat Boehr.
Aviva are in portofoliu circa 30.000 de polite de asigurari de pensii private.
In schimb Elena Bunea, director financiar al Intermaerican, companie care are cateva mii de polite de pensii private in portofoliu, considera la randul sau ca este un tratament incorect al celor care au cumparat o astfel de polita si nu-si vor putea deduce cheltuielile la plata impozitului pe venitul global.
Ca urmare a noii legislatii, in curand in Romania vor exista patru feluri de pensii sau de contributii pentru pensii, ceea ce probabil ca va provoca confuzie majora pe piata. Acestea vor fi, in ordinea aparitiei lor, pensiile publice, pensiile private vandute de companiile de asigurari (care exista deja), apoi cele care vor aparea: pensiile ocupationale si pensiile publice administrate privat.
Ce sunt pensiile private si de ce sunt necesare
* Parlamentul discuta acum proiectul de lege al fondurilor de pensii ocupationale, care, dupa cum le arata numele, vor fi legate de activitatea contributorilor. Sindicatele si patronatele sau, acolo unde nu exista, reprezentantii salariatilor si ai angajatorilor, vor colabora, conform legii, pentru infiintarea unor scheme de pensii ocupationale. La fonduri vor contribui, in mod facultativ, angajatii si angajatorii. Fondurile vor fi administrate de societati specializate infiintate de banci sau de companii de asigurari, alese de salariati. Pentru incurajarea acestor contributii, Codul Fiscale prevede deductibilitatea cheltuielilor in limita a 200 de euro pe an la angajat si 200 de euro pe an la angajator. Legea ar urma sa fie votata in Parlament in iunie 2004 si sa intre in vigoare un an mai tarziu, conform declaratiilor de ieri ale ministrului Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei, Elena Dumitru.
* La Ministerul Muncii exista un alt proiect de lege, al fondurilor de pensii obligatorii (sau publice) administrate privat, numite si fonduri universale de pensii. La acestea ar urma sa contribuie in mod obligatoriu salariatii pana la 35/40 de ani (inca se discuta), cu o parte din banii care merg acum in bugetul public de asigurari sociale. In zece ani, toata contributia platita angajator pentru angajat la bugetul public (9% din salariul brut acum) ar urma sa mearga in aceste fonduri universale. Ideea reformei este ca societatile private vor administra banii mai eficient decat statul, pentru ca vor fi in competitie. In plus, fiecare contribuabil va sti la orice moment suma acumulata in contul sau, deci pe ce mizeaza la pensie.
* Prin aceste doua legi, statul incearca sa reduca pentru viitor presiunea pe bugetul public de asigurari sociale, in deficit cronic datorita micsorarii numarului de salariati si a cresterii numarului de pensionari. Acum, 4,3 milioane de salariati intretin 6,2 milioane de pensionari, fata de 8 milioane de salariati la 4 milioane de pensionari in 1990.
sorin.pislaru@zf.ro
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
