Indicele BET a depasit ieri pentru prima data pragul de 10.000 de puncte, crescand de zece ori in ultimii zece ani. La inceput, din septembrie 1997, cand valoarea initiala a indicelui a fost stabilita la 1.000 de puncte. Indicele a fost lansat la aproape doi ani dupa infiintarea Bursei la finele anului 1995.
"Credem ca investitorii care au inceput sa investeasca in anii care au urmat lansarii indicelui BET incearca acum un sentiment de satisfactie. Pragul de 10.000 de puncte al indicelui BET este unul important pentru Bursa de Valori si ne aminteste de momentul de acum cativa ani in care indicele american Dow Jones a trecut de pragul de 10.000 de puncte. Sper ca indicele BET sa reprezinte o baza buna pentru contractul futures pe indice pe care vrem sa il lansam", spune directorul general al Bursei de Valori, Stere Farmache.
Multe dintre companiile listate atunci au disparut de pe piata, fiind delistate de investitorii straini, care au preluat pachetele majoritare de la stat, iar cele mai multe din cele ramase nu se mai afla pe "primul ecran" al brokerilor. In locul lor au venit insa Petrom, BRD, Banca Transilvania si SIF-urile, care au ajuns incet-incet vedete ale Bursei. Brokerii spun insa ca daca regulile privind delistarea companiilor ar fi fost mai putin permisive, altfel ar fi stat lucrurile acum.
Lansarea indicelui BET la finalul anului 1997 nu a venit intr-un moment tocmai bun pentru piata de capital. Criza economica din Rusia care i-a speriat pe investitorii straini care detineau actiuni in Europa de Est a provocat o prabusire a pietei de la Bucuresti. Dupa numai un an, indicele scadea sub valoarea de 300 de puncte, pierzand 70% din valoare in decurs de un an.
Putinii investitori care au avut curajul sa cumpere actiuni atunci cand panica domnea pe piata au castigat insa bine in anii care au urmat. Din 1998 si pana in prezent valoarea BET a crescut de peste 30 de ori, cele mai importante aprecieri ale cotatiilor incepand din 2002, cand cresterea economica, scaderea inflatiei si a dobanzilor, alaturi de apropierea aderarii la Uniunea Europeana au facut ca investitiile in actiuni sa devina tot mai populare atat printre investitorii locali, cat si pentru fondurile straine de investitii.
Bursa de Valori a devenit in ultimii ani un magnet si pentru investitiile straine. Daca in intreg anul 2000, de exemplu, investitorii straini cumparasera actiuni de 30 mil. euro la Bursa, doar in primele cinci luni ale acestui an, intrarile nete de capital s-au ridicat la 260 mil. euro.
Printre companiile ale caror strategie de dezvoltare si politica fata de investitorii de la Bursa au reprezentat un model pentru celelalte companii listate pe piata de capital s-au numarat compania de constructii Impact, transformata ulterior in dezvoltator imobiliar, si Banca Transilvania. Cele doua au fost primele companii romanesti care au crescut cu ajutorul bursei, apeland la functia de baza a unei piete de capital - facilitarea obtinerii de finantare de catre companii pentru dezvoltarea afacerilor.
Impact si Banca Transilvania au derulat zeci de majorari de capital in ultimii zece ani, atragand zeci de milioane de euro de la investitori pentru a-si dezvolta afacerile. Daca la momentul listarii, in 1996, Impact nu avea valoare pe Bursa nici macar de 1 mil. euro, valoarea companiei a depasit anul acesta
400 mil. euro. Banca Transilvania, care in momentul listarii, in 1997, valora echivalentul a 10-15 milioane de euro, a ajuns in prezent la
1,71 miliarde de euro. Modelul Banca Transilvania sau Impact a fost preluat apoi si de alte companii, contribuind la dezvoltarea pietei.
In 1997, cand indicele BET a fost lansat, valoarea totala a companiilor listate la cota Bursei se ridica la circa 500 mil. euro, iar valoarea zilnica a tranzactiilor nu depasea 1 mil. euro. Atat capitalizarea, cat si valoarea tranzactiilor au scazut in urmatorii doi ani, pe fondul prabusirii pietei.
In prezent, capitalizarea Bursei se ridica la aproape 30 mld. euro, la care se adauga alte aproape 8 miliarde de euro - capitalizarea pietei RASDAQ, acum parte a Bursei. Valoarea zilnica a tranzactiilor de pe piata, inclusiv RASDAQ depaseste in prezent 20 mil. euro.
"Cele mai importante evenimente din istoria Bursei au fost listarile companiilor mari, cum ar fi Petrom, Alro, BRD sau Banca Transilvania, care au determinat cresterea lichiditatii pietei. Au existat insa si momente mai nefericite, determinate de modificari ale legislatiei pietei de capital, care au permis delistarea unor companii importante, precum Dacia, Arctic, sau Terapia", a declarat Adrian Simionescu, presedintele Finans Securities si unul dintre brokerii care lucreaza pe piata inca de la infiintarea Bursei.
Anii 2002 si 2003 au fost alti ani grei pentru Bursa, chiar daca piata nu a scazut. Multe din companiile importante, cum ar fi Dacia Renault, Banca Agricola (actuala Raiffeisen Bank), Terapia Cluj, Arctic Gaesti au parasit Bursa, fiind delistate de majoritari. La acestea s-au adaugat Lafarge Romcim, Romcif Fieni, Sidex Galati sau Koyo Rulmenti Alexandria.
Legislatia in vigoare atunci permitea investitorilor care detineau peste 90% dintr-o companie sa o delisteze. Multi din-tre actionarii majoritari ajunsesera la peste 90% dintr-o companie prin majorari de capital contestate vehement de minoritari, care sustineau ca majoritarii le incalca drepturile si isi majorau cotele detinute in detrimentul lor. Cresterea pretului actiunilor pe Bursa, care s-a dovedit locul cel mai bun unde un antreprenor isi poate vinde compania au determinat companiile private sa tatoneze listarea pe Bursa, incepand din 2004. Desi putine, comparativ cu pietele mai mari din Polonia, Ungaria sau Cehia, listarile din ultimii ani au adus un suflu nou pe piata. Incepand din 2004, la Bursa au venit Broker Cluj, Flamingo International, Vrancart Adjud, Alumil sau Transelectrica. Numarul de companii listate in ultimii ani este insa infim fata de potentialul pietei si de numarul companiilor listate luna de luna pe celelalte piete din regiune.
Indicele BET a devenit in ultimii ani tot mai reprezentativ pentru economia romaneasca, transformand Bursa intr-un barometru al economiei. Cele mai mari cresteri ale indicelul BET au venit incepand din 2001, cand economia a inceput sa creasca, iar inflatia s-a redus an de an.
"Desi Bursa de Valori nu inglobeaza toate societatile reprezentative din economia romaneasca, credem ca indicele BET incepe sa devina un barometru pentru economie, pe masura ce numarul de companii private si de stat listate la Bursa va creste", spune Farmache.
"In acest moment indicele BET reflecta ceea ce se intampla in economia romaneasca, fiind influentat de cresterea economica si de evolutia cursului de schimb. Am dori totusi ca indicele BET sa fie mult mai corelat cu economia si sa cuprinda mai multe companii importante si speram ca in curand acest indice sa nu atraga atentia doar datorita aprecierilor, ci si din punct de vedere al utilitatii si al reprezentativitatii", spune Marius Plugaru.
"Daca nu s-ar fi delistat companii importante, probabil ca indicele BET ar fi depasit de mult pragul de 10.000 de puncte, iar Bursa de Valori ar fi reflectat mult mai bine structura economiei romanesti. Avantajul unor companii precum Dacia sau Arctic era ca aveau o lichiditate foarte mare si faceau parte din domenii competitive", spune Adrian Simionescu.
Ca si in urma cu zece ani, Bursa asteapta si in prezent listarea titlurilor de stat, la care s-a adaugat si listarea Fondului Poprietatea, cel mai mare fond de investitii din Europa de Est, creat pentru a despagubi fostii proprietari deposedati de avere pe vremea regimului comunist.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
