Analiză

Desfiinţarea sectoarelor, o miză de 2 miliarde de euro, decisă prin referendum în luna mai

Autor: Iulian Anghel

31.01.2011, 23:50 141

Acuzaţiile potrivit cărora se urmăreşte controlul banilor aucurs şi de o parte şi de alta - dinspre apărătorii proiectului şicontestatarii lui.

Ce spun însă şi unii, şi alţii? Elena Udrea îi ia ca exemplu peprimarul liberal al sectorului 1. Sectorul 1 este mai bogat decâtoricare alt oraş al României (dacă facem abstracţie de bugetulMunicipalităţii). Anul trecut a avut venituri de 300 mil. euro.Anul acesta proiectul bugetului prevede venituri ceva mai reduse caanul trecut - de 1 mld. lei, dar cheltuieli de 113 milioane maimult decât veniturile, deficit care va fi acoperit dinîmprumuturi.

Dar sectorul 1 îşi permite să se împrumute, pentru ce este bogat- este mai bogat decât cel mai bogat oraş din România (cu excepţiaCapitalei), Clujul, care anul trecut a avut venituri de 186 mil.euro. Şi este bogat pentru că în zona de nord a Capitalei pe care oacoperă sectorul 1 s-au adunat marile firme şi multinaţionale carecontribuie serios la bugetul local. Spre comparaţie, sectorulcinci, care, ca număr al populaţiei, este mult mai mare ca sectorul1, are un buget la un sfert. Oamenii sunt săraci, firmele puţine,de aceea are străzi neasfaltate şi perspective reduse de a corectaceva, spune Udrea.

Andrei Chiliman îşi permite să reabiliteze blocurile din baniiconsiliului local (reabilitarea unui apartament ajunge şi la 30.000de euro în acest sector, susţine Elena Udrea), dar MarianVanghelie, edilul sectorului cinci, nu-şi permite nici câteva miide lei pentru reabilitatea unui apartament (în trecut, Vanghelie aacuzat-o pe Elena Udrea că i-a dat de la bugetul MinisteruluiDezvoltării doar un milion de euro pentru reabilitarea blocurilor).Este corect?, se întreabă retoric Elena Udrea şi conchide într-opostare pe blogul personal: "În acest moment nu există aproapeniciun nivel de conlucrare între primarii de sector sau întreaceştia şi Primăria Generală. Fiecare decide asupra propriei«feude». Primarii au puteri cvasidepline asupra sectoarelor, fărăînsă a avea în vedere imaginea de ansamblu. Legea Capitalei,susţinută de PDL, are rolul de a unifica decizia privitoare ladezvoltarea Bucureştiului la nivelul primarului general".

Primarul general în exerciţiu nu zice nici da, nici ba: ar fi deacord ca actualii primari să nu mai fie aleşi de electorat, darsusţine că aceştia, în calitate de "viceprimari" sau oricum ar urmasă se numească, trebuie să participe la lucrările ConsiliuluiGeneral şi să aibă drept de veto asupra proiectelor.

Oprescu şi-a anunţat intenţia de a ataca un al doilea mandat înfruntea Primăriei Generale şi ar putea fi susţinut şi de PSD, cumau lăsat să se înţeleagă social-democraţii, după ce a câştigatprimul mandat candidând ca independent (a plecat din PSD după oceartă cu Marian Vanghelie şi cu alţi lideri ai partidului).

Liberalul Andrei Chiliman, care este la al doilea mandat înfruntea sectorului 1 şi îl va ataca şi pe al treilea, nu spune căs-ar teme pentru soarta sa, ci îndreaptă degetul acuzator spre PDLcu un unic argument: Elena Udrea şi partidul ei vor să pună mâna pebanii sectorului în interes propriu.

Chiliman, dar şi alţii primari (între care Nicolai Onţanu, UNPR,fost PSD) - sector cu un buget de 181 mil. euro în 2010 - sauCristian Poteraş de la sectorul 6 - care a avut anul trecut unbuget de 175 mil. euro - au cerut un referendum, iar primarulgeneral nu a spus nu. Referendumul va fi organizat în mai, spuneOprescu.

El trebuie convocat de Consiliul General al MunicipiuluiBucureşti (CGMB), însă ca să fie valid, la urne trebuie să seprezinte jumătate din alegătorii cu drept de vot ai Bucureştiului.De aceea, cei în cauză trebuie să fie foarte convingători dejusteţea propunerii lor astfel încât să-i facă pe oameni să iasădin casă.

Dincolo de aceste opinii pro şi contra, faptul că lucrurile sunttratate neuniform la nivelul Bucureştiului o arată chiar bugetelepe care şi le construiesc primăriile de sector. Primăria sectorului1 reabilitează termic blocurile fără să ceară bani cetăţenilor. Lafel face şi Primăria sectorului 2. În sectorul 3 trebuie săplăteşti însă, e drept, o sumă modestă - 200 de lei - pentrureabilitarea unui apartament de două camere.

În proiectele de bugete ale sectoarelor substanţial diferitesunt şi sumele alocate aceloraşi domenii. De pildă, Primăriasectorului 4, cu un buget de 516 mil. lei anul trecut, a alocatîntreţinerii spaţiilor verzi 73 mil. lei (17 mil. euro).

Aceaşi sumă a alocat-o şi sectorul 3, care are însă o populaţiede aproape 400.000 de locuitori şi un buget mult mai mare, de 771mil. lei anul trecut.

Primăriile de sector au început să pună în dezbatere proiectelede buget pentru 2011. Sectorul 1, de exemplu, aşteaptă 267 mil. leivenituri doar din impozitarea proprietăţii şi alte 491mil. lei dinimpozit pe venit - aceste două surse însemnând aproape dublu câtîntreg bugetul sectorului 5 anul trecut.

Sectorul 2 şi-a bugetat venituri totale în 2011 de 801 mil. lei,dar şi cheltuieli de 993 mil. lei. După cum reiese din proiect,anul trecut sectorul a fost pe excedent, întrucât deficitul peacest an este prognozat să fie finanţat din acest excedent.

Sectorul 3 prevede venituri mai mici ca anul trecut şi va aveaun deficit de aproape 13%. Se aşteaptă la venituri de 668 mil. leişi cheltuieli de 745 mil. lei.

Sectorul 4 aşteaptă venituri de 506 mil. lei - dar va plăti 49mil. lei pentru dobânzi la credite.

Sectorul 5 nu a făcut public bugetul, în vreme ce sectorul 6 seaşteaptă la venituri de 753 mil. lei. Sectorul 6 va fi vesel anulacesta pentru că va cheltui pentru acţiuni social-culturale nu maipuţin de 334 mil. lei, în vreme ce pentru sprijinirea acţiuniloreconomice a prevăzut 18 mil. lei.

Propunerea de modificare a modului de repartizare a bugetelorcapitalei (un singur buget şi nu şapte) nu este nouă. AdrianNăstase a dat mai multe ordonanţe între 2000 şi 2004 (dând puterimari sectoarelor) pe când era premier, pentru a-l bloca pe TraianBăsescu care era primar general.

În vremea alianţei PNL-PD, în 2004, Traian Băsescu şi CălinPopescu-Tăriceanu (şeful liberalilor) s-au înţeles ca, odată ajunşila guvernare, să înapoieze primarului general prerogativele (primarera Traian Băsescu). Când Tăriceanu a ajuns premier, a refuzat sămai facă acest lucru. Motivul: PNL câştigase trei primării desector, iar PD Primăria Generală şi Tăriceanu nu a mai dorit capartidul său să piardă din putere la Bucureşti.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO