"După ce am rămas şomer, ca alţi mulţi portughezi de vârsta mea, am decis să lucrez ca ghid turistic voluntar. Îmi place mai mult ce fac acum, interacţionez cu persoane din toată lumea. Viaţa mea s-a schimbat mult de când cu recesiunea. Pentru că prietenii mei au plecat la muncă în Germania sau Elveţia din cauza crizei de aici, acum ies în oraş cu turiştii străini pentru care sunt ghid în timpul zilei", spune José, 32 de ani, un fost profesor de sport portughez rămas şomer după ce în învăţământul de stat s-au făcut disponibilizări. El îşi plimba turiştii străini prin centrul Lisabonei pentru a le arăta oraşul. Nu se mai bucură de stabilitatea unui venit lunar, însă se descurcă cu bacşişul primit de la cei cărora le face turul oraşului, fie că sunt canadieni, chinezi, englezi, francezi sau alte naţii, potrivit lui.
Străzile din centrul capitalei portugheze erau pline de baruri şi restaurante cochete, dar şi de magazine cu suveniruri care îşi aşteptau clienţii. Pe fiecare stradă principală circulau autobuze turistice, pe jumătate pline cu turişti, la sfârşitul lunii februarie.
Măsurile de austeritate, majorarea impozitelor (rata medie a impozitului pe venit a crescut de la 9,8% la 11,8%) şi reducerea salariilor în sectorul public (chiar şi cu 20% în învăţământ), ce au dus la prelungirea recesiunii şi o rată a şomajului de circa 17,6%, au scos sâmbătă în stradă mii de portughezi din toată ţara. Ei au cerut demisia guvernului, dar au afişat şi mesaje la adresa reprezentanţilor Comisiei Europene, Băncii Centrale Europene şi ai Fondului Monetar Internaţional, care se aflau în ţara iberică pentru evaluarea trimestrială a programului de bailout. Portugalia a primit de la creditorii internaţionali 78 de miliarde de euro în 2011.
La începutul acestui an, José Manuel Barosso, preşedintele Comisiei Europene, anunţa sfârşitul crizei din zona euro, însă recunoştea că Portugalia trece printr-o situaţie adevărată de urgenţă socială, măsurile de austeritate cerute de Bruxelles în schimbul ajutoarelor financiare putând avea ca efect acutizarea şomajului.
"Nu am avut timp să particip la protestele de sâmbătă. Am un copil de patru ani şi unul de opt luni, care sunt răciţi. Austeritatea ne-a schimbat viaţa" , spune Jaime Viegas, director de vânzări la o agenţie de turism ce aduce străini în Portugalia. El afirmă că salariul i-a fost redus cu 12%, iar cel al soţiei, care este profesoară în învăţământul public, a scăzut cu 20%. Cu toate acestea, în Portugalia, un profesor are un salariu net lunar ce variază între 900 de euro şi 3.400 de euro în funcţie de experienţa şi gradul pe care îl are, potrivit lui, faţă de 315 euro salariul mediu lunar net al unui profesor din România.
"Mulţi portughezi şi-au pierdut locurile de muncă, avem un nivel record al şomajului. Cunosc tineri cu vârste între 18 şi 35 de ani care au plecat din Portugalia pentru a trăi în alte ţări", precizează el.
Pe fondul acestei instabilităţi a locurilor de muncă, tot mai mulţi portughezi continuă să locuiască alături de părinţi pentru a economisi suma pe care ar fi plătit-o pe chirie.
"Sunt mari chiriile, preţul unei case ajunge la 400 de euro pe lună, de aceea locuiesc cu părinţii. Sunt mulţumit de locul de muncă pe care îl am în acest hotel, care este mereu plin de turişti", afirmă Joao Ferreira, un angajat al unui hotel din Lisabona. Preţul alimentelor însă nu variază foarte mult faţă de cele din România. O cafea la un restaurant din Lisabona costă între 1 euro şi 2 euro (4,36-8,72 lei), o supă de la 1,2 euro (5,2 lei), iar un meniu de prânz se poate cumpăra cu 5 euro (22 lei).
Portughezii se mai bucură şi de o infrastructură feroviară şi rutieră ce poate constitui un model pentru România. De la aeroportul din Lisabona se ajunge în centrul oraşului în 40 de minute direct cu metroul, care are legătură şi cu calea ferată. Cei care vor să îşi continue călătoria în destinaţia turistică Sintra, aflată în nord-vestul Lisabonei, sau în oraşul Cascais de pe coasta Atlanticului, ajung uşor cu trenul, preţul unui bilet dus fiind de 2,6 euro de persoană. Şi în sudul exotic al Portugaliei, Algarve, transferul se face uşor pe celebrul pod suspendat Vasco da Gama, cu o lungime de 17 kilometri, construit peste estuarul fluviului Tejo.
Turismul contribuie cu 9,2% în PIB-ul Portugaliei, faţă de 1,5% la noi
"Veniturile din turism contribuie cu 9,2% în PIB-ul ţării şi cu 8,2% la locurile de muncă. Vizitatorii străini au înregistrat anul trecut 27 de milioane de nopţi de cazare dintr-un total de 39,7 milioane de nopţi de cazare pe care l-am avut", a declarat pentru ZF Paulo Zacarios Gomes, purtătorul de cuvânt al asociaţiei de turism a Portugaliei, prezent la târgul de turism BTL, cel mai mare eveniment de profil de aici, care a avut loc în perioada 27 februarie-3 martie. România nu a avut un stand turistic, însă în delegaţia română au fost 24 de persoane (agenţi de turism şi presă), adică 10% din totalul persoanelor invitate la târg.
Destinaţiile portugheze care atrag cei mai mulţi străini sunt Algarve, Lisabona şi Madeira, pieţele din care vin cei mai mulţi turişti fiind Marea Britanie, Spania, Germania, Olanda, Franţa şi Brazilia. Dacă numărul străinilor care au vizitat Portugalia a crescut anul trecut cu 54% faţă de anul anterior, cel al portughezilor care au mers în vacanţă a scăzut.
Pe fondul crizei economice resimţite de Portugalia, numărul înnoptărilor portughezilor în unităţi de cazare a scăzut cu 7,2% anul trecut, a afirmat Gomes. În aceste condiţii operatorii din turism s-au focalizat pe promovarea în străinătate, ceea ce a dus la un plus de 15% al înnoptărilor francezilor în Portugalia, de 14,1% al înnoptărilor irlandezilor şi de 2,7% în ceea ce priveşte brazilienii.
Reprezentantul asociaţiei de turism spune că anul trecut, o parte din sumele de promovare au fost alocate pentru promovarea Portugaliei în China, India şi Emiratele Arabe Unite.
Promovare constantă în străinătate
Maria da Grace Luis, consilier în cadrul Asociaţiei de Turism din Madeira, prezentă la târgul BTL, spune că anul trecut Madeira a primit 950.000 de turişti, faţă de 1,3 milioane de vizitatori în 2011, din cauză că portughezii au călătorit mai puţin, afectaţi de criza economică. "Avem turişti care au venit din Polonia, Cehia, Ungaria, Rusia", a spus ea. Resorturile de lux (circa 30.000 de paturi), centrele pentru evenimente şi conferinţe (2.400 de locuri), dar şi terenurile de golf, cursurile de echitaţie reprezintă mixul prin care Madeira reuşeşte să atragă vizitatori străini. Pe lângă vizitatorii care s-au cazat în unităţile turistice, Madeira a mai primit anul trecut 600.000 de turişti veniţi pe vase de croazieră, care nu s-au cazat însă pe insulă. Potrivit ei, bugetul de promovare al insulei în străinătate se ridica la 16 milioane de euro.
José Mendes, reprezentant al departamentului de marketing din cadrul Asociaţiei de Turism a Portugaliei Centrale, ce se întinde între Lisabona şi Porto, spune că din cauza crizei care a afectat piaţa locală, destinaţiile pe care le reprezintă asociaţia sunt promovate la târguri din străinătate, Berlin, Londra, dar şi la cele organizate în Brazilia şi se aduc operatori din turism şi din presa internaţională în tururi în regiunea pe care o reprezintă pentru creşterea notorietăţii.
Tururi de podgorii şi circuite în zone rurale
Narciso Vieira, secretarul asociaţiei Rota do Vinhos din Lisabona, spune că noul produs turistic pe care Portugalia încearcă să îl vândă în străinătate sunt tururile podgoriilor. Anul trecut, pe cele trei circuite promovate de această asociaţie în 22 de podgorii din apropierea Lisabonei, ce trimit 5 milioane de sticle la export, au atras 2.000 de turişti străini din nordul Europei, dar şi din China şi Brazilia. Tariful unui tur ce implică vizitarea a trei podgorii este de 75 de euro pe zi.
Un alt produs turistic îl reprezintă circuitele în 80 de sate cu case tradiţionale în nordul Portugaliei, ce sunt amenajate cu fonduri europene. Acesta este un proiect în curs de dezvoltare.
Agenţiile locale mizează pe pachete în Portugalia
Aurelian Herda, manager de produs la agenţia de turism românească Interra Travel, prezent la târg, a spus că anul acesta agenţia pe care o reprezintă va trimite între 600 şi 800 de români în vacanţă în Portugalia în sejururi şi circuite.
"Avem mai multe produse în Portugalia, respectiv un sejur de două nopţi în Lisabona combinat cu şase nopţi în Madeira, al cărui tarif este de 699 de euro, transportul şi cazarea fiind asigurate. Un alt produs pe care îl vindem este un circuit de 12 zile în Portugalia, Andalusia şi Maroc, al cărui preţ este de 1.190 de euro, cu toate taxele incluse", a spus el.
Şi Răzvan Dăbuleanu, manager de produs la Exact Travel, prezent la târg, spune că lucrează la realizarea pachetelor de vara în Portugalia pentru a diversifica oferta de vacanţe de sezon. "Am purtat discuţii cu operatorii de turism din Portugalia pentru pachete turistice pe litoralul portughez, insule, circuite culturale, oferta lor este variată şi foarte atractivă. Portughezii ştiu să se promoveze, am avut în cadrul târgului 12 întâlniri", a afirmat el.
Din iulie anul trecut, românii pot ajunge în Portugalia atât cu compania low-cost românească Blue Air, cât şi cu compania naţională aeriană a Portugaliei, TAP Portugal, care a introdus zboruri directe pe ruta Bucureşti-Lisabona.
Operatori de turism prezenţi în Portugalia şi Bulgaria, dar dezinteresaţi de România
Pedro Pereira, reprezentant al AIM Group, a treia cea mai mare agenţie de turism din Europa, specializată pe organizarea de evenimente corporate, cu afaceri de 120 de milioane de euro anul trecut, spune că în România nu există niciun birou şi nu este nici în plan deschiderea unuia, în schimb de câţiva ani organizează evenimente în Sofia (Bulgaria), Cehia, Ungaria, Cehia, Franţa, Italia, Spania şi Portugalia.
Compania organizează anual circa 3.000 de evenimente corporate şi congrese la nivel internaţional.
"Organizăm pentru marile companii congrese, teambuilding-uri, conferinţe. Nu aş putea spune de ce nu am deschis un birou şi în România."
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
