Viitoarea fuziune a Bursei de Valori Bucuresti (BVB) si a RASDAQ a carei principal scop este crearea unei piete puternice de capital a inceput sa aduca incepand din septembrie preturi mai mari pentru unele din actiunile de pe RASDAQ.
Unul din primii pasi in consolidarea celor doua piete, tranzactionarea unora dintre companiile listate pe RASDAQ prin sistemul tehnic al Bursei de Valori Bucuresti, a insemnat luna trecuta cresteri de pana la 300% pentru unele din actiunile de pe RASDAQ.
Evolutiile din ultimele saptamani ale companiilor de pe aceasta piata arata ca acestea au devenit mai interesante pentru investitori pentru simplul fapt ca se tranzactioneaza printr-un alt sistem informatic. Companiile respective, al caror numar va depasi luna aceasta 100, raman listate pe RASDAQ doar tranzactionarea urmand sa se deruleze prin intermediul BVB.
Exista companii care si-au triplat valoarea in mai putin de o luna, iar altele au avut doar in septembrie cresteri de peste 100%. Multe altele au adus intr-o luna castiguri pe care investitorii ar fi multumiti si daca le-ar obtine intr-un an intreg.
Printre cele mai mari cresteri a fost cea a actiunilor producatorului de obiecte din sticla Stirom Bucuresti care au urcat cu peste 200% doar in luna septembrie. Actiunile Stirom intrasera intr-un con de umbra pe piata RASDAQ ;de mai bine de un an dupa ce compania greaca Yioula Glassworks a preluat compania prin intermediul mai multor fonduri de investitii la finalul anului 2002, iar investitorilor nu le era prea clar care sunt planurile grecilor la Stirom. Actiunile companiei se tranzactioneaza la Bursa de la mijlocul lunii septembrie, iar cresterea s-a accelerat tocmai atunci.
"La unele din actiunile care au crescut este vorba de rezultatele bune, dar la asta s-a adaugat si faptul ca odata cu transferul la Bursa, actiunile au inceput sa fie mai urmarite de investitori. Actiunile de pe RASDAQ erau in general subevaluate in comparatie cu actiunile cotate la Bursa de Valori, spune Dorin Polosan, trader la SSIF Broker.
Piata RASDAQ a atins noi maxime istorice luna trecuta chiar daca marile actiuni cotate la Bursa sunt pe o traiectorie usor descendenta. Indicele RASDAQ-C, care urmareste toate companiile listate pe RASDAQ a trecut pentru prima data de 1.500 de puncte, in crestere cu 18% fata de inceputul anului Castigurile investitorilor sunt insa mai mari pentru ca in componenta indicelui intra si multe actiuni care se tranzactioneaza extrem de rar.
Cresteri de peste 100% au mai inregistrat pe RASDAQ producatorul de canre Decebal Deva, Compania din industrie metalurgica Alum Tulcea sau producatorul de cabluri Iproeb Bistrita,
"Pe RASDAQ se putea castiga si in anii trecuti pentru cei care stateau sa caute actiuni bune. Dar erau putini cei care faceau acest lucru, pentru ca aveau practic castiguri asigurate pe Bursa pe actiuni cum ar fi cele ale Bancii Transilvania sau ale SIF-urilor," spune Razvan Pasol. El a adaugat ca ascensiunea multor societati de pe RASDAQ coincide cu plafonarea cresterilor actiunilor de pe Bursa. De aproape doua luni, cele mai lichide dintre societatile listate la Bursa de Valori se afla pe o panta usor descendenta.
La cresteri a contribuit, spun brokerii si faptul ca modalitatea de tranzactionare de pe Bursa este diferita de cea de pe RASDAQ, asigurand o mai buna lichiditate prin oportunitatile mai mari care le ofera pentru speculatori.
"Este vorba si de sistemul de tranzactionare in sine al Bursei care se bucura de mai multa incredere din partea brokerilor. Pe Bursa cumparatorii si vanzatorii nu pot fi identificati, si este mult mai usor sa speculezi," spune Dorin Polosan.
Sistemul de tranzactionare de la RASDAQ este bazat pe negociere intre brokeri, iar langa cotatiile afisate in piata se afla si numele brokerului care vrea sa vanda sau sa cumpere. De aceea este mai greu sa vizi a doua zi o actiune cumparata la un pret cu 10% mai mic. Tranzactionarea la Bursa se face sub forma unei licitatii in care brokerii nu pot sti cine a intrat la cumparare pe o anumita actiune sau cine vinde.
Cresteri semnificative au inregistrat si actiuni pentru care doar s-a anuntat ca vor fi transferate pe Bursa, desi acestea se tranzactioneaza in continuare pe RASDAQ.
O crestere semnificativa au avut si actiunile producatorului de textile Vastex Valsui, care au urcat doar luna trecuta cu 141% pe fondul unei cresteri a lichiditatii. Vastex a raportat rezultate financiare in crestere pe prima jumatate a anului inca de la inceputul lunii septembrie, dar profiturile mari pentru investitroti nu au venit imediat, ci in ultima saptamana, dupa ce reprezentantii RASDAQ au anuntat ca actiunile Vastex urmeaza sa fie transferate la Bursa de Valori incepand din aceasta luna.
Chiar si unele companii care nu sunt tranzactionate la BVB si nici nu a fost anuntata translatarea lor pe sistemul bursei au adus castiguri doar pentru ca unii investitori au incercat sa anticipeze trecerea lor pe Bursa. Printre acestea se numara actiuni cum ar fi Textile-Incaltaminte Cluj sau Mecanica Fina Bucuresti.
Unii dintre brokeri cred ca mai este loc pentru cresteri pentru societatile listate pe RASDAQ, o parte a acestora fiind in continuare subevaluate in comparatie cu societatile listate pe Bursa. "Cred ca acesta va fi urmatorul val de cresteri pe piata de capital. Este clar ca pe RASDAQ exista actiuni bune care nu vor putea sa ramana la preturile actuale in conditiile in care PER (n. red. - raportul pret-profit) este de 3-4 sau chiar mai putin," a conchis Razvan Pasol.
Multi veniti, dar putini alesi pe noua piata
Chiar daca reprezentantii Bursei de Valori si cei ai RASDAQ s-au grabit sa transfere tranzactionarea a peste 100 de societati de pe RASDAQ la Bursa, o parte dintre acestea nu isi vor gasi un loc pe viitoarea piata consolidata de capital.
Legislatia noua care reglementeaza admiterea companiilor pe bursele reglementate de capital are prevederi destul de stricte in privinta companiilor ale caror actiuni vor putea fi tranzactionate pe o bursa de valori. Acestea trebuie sa aiba un capital social de minimum un milion de euro, iar actiunile liber-transferabile pe piata trebuie sa reprezinte cel putin un sfert din capitalul social.
Actiunile companiilor care nu vor indeplini aceste conditii vor putea fi tranzactionate pe alte piete, numite sisteme alternative de tranzactionare. Dezavantajele pentru investitori vor fi ca aceste societati va trebui sa respecte reguli mult mai putin stricte privind transparenta, iar actionarii minoritari nu vor mai fi protejati de prevederile legislatiei pietei de capital.
Reglementarile actuale ale Bursei de Valori Bucuresti prevad un capital social minim de 2 milioane de euro pentru ca o societate sa fie admisa pe piata. Bursa va coborat probabil pragul pana la un milion de euro, dar mai jos de atat nu va fi posibil. "Trebuie sa ajustam in jos pragul minim de capital social pentru a avea mai multe societati eligibile," spune Stere Farmache, directorul Bursei. Bursa nu va putea cobori pragul mai jos pentru ca legea nu permite acest lucru.
Derogari de la lege ar putea fi obtinute de companii doar in ceea ce priveste dispersia actionariatului, asa cum s-a mai intamplat de mai multe ori pana acum. De altfel in cazul celei mai mari companii cotate pe piata, Petrom actiunile liber transferabile pe piata reprezinta doar 7% din capitalul social, dar procentul este suficient pentru ca Petrom sa se numere printre cele mai tranzactionate actiuni de pe piata.
Numarul companiilor care indeplinesc conditiile de a fi listate pe noua piata depaseste probabil cu putin 100. Indeplinirea conditiilor impuse de lege nu este insa suficienta pentru ca o companie sa intre pe piata. Acestea va trebui sa solicite admiterea la Bursa asumandu-si indeplinirea cerintelor de transparenta pe care multi dintre managerii romani nu au fost prea entuziasti sa le aplice in ultimii ani.
vlad.nicolaescu@zf.ro
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
