A durat aproape cinci ani. A inceput pe vremea cand premier era Radu Vasile si s-a terminat abia acum, desi la vremea respectiva autoritatile credeau posibil ca tot procesul sa se termine in cateva luni. E vorba de privatizarea Banc Post, a sasea banca din sistem, care in urma cu doua saptamani a intrat definitiv sub controlul actionarilor privati.
In primavara lui 1997, premierul de atunci Radu Vasile si ministrul Reformei Ulm Spineanu s-au angajat - potrivit programului de guvernare - ca pana la sfarsitul anului vor privatiza trei dintre marile banci romanesti: Banca Romana pentru Dezvoltare (a doua banca din sistem), Banc Post si Banca Agricola. N-a fost asa. Privatizarea Bancii Agricole s-a terminat in 2001, cea a BRD este aproape de final, dar e putin probabil sa se incheie inainte de sfarsitul acestui an, in timp ce la Banc Post procesul s-a finalizat efectiv acum doua saptamani. Decat deloc, mai bine si mai tarziu, spune un proverb romanesc, nu?
Nu poate nimeni sa spuna insa ca Banc Post nu a fost in atentia tuturor in acest timp. De la o strategie de privatizare care prevedea initial pe langa vanzarea pachetului de actiuni catre un investitor strategic sau vanzarea prin oferta publica a unui pachet de actiuni de minimum 10% din capitalul social si listarea actiunilor pe piata de capital, numele Banc Post a fost legat de retrageri ale unor actionari importanti, de cesiuni de actiuni sau de acuze la cel mai ridicat nivel intre conducerea bancii si oficiali ai statului privind intarzierea finalizarii acestei privatizari.
Dar totul a inceput in 1998, cand pe 7 august a fost dat oficial startul procedurii de vanzare a pachetului majoritar de actiuni. Strategia initiala se referea la vanzarea in acel an a unui pachet de maximum 45% din capitalul social prin negociere directa cu investitori preselectionati, urmata de vanzarea prin oferta publica a unui pachet de actiuni de minimum 10% din capitalul social, simultan cu listarea actiunilor la Bursa de Valori Bucuresti si negocierea directa cu persoane fizice romane, salariati, cadre de conducere, pensionari ai Banc Post, pentru un pachet de actiuni de maximum 8% din capitalul social.
In etapa a doua, din 1999, restul de actiuni urma sa fie vandute prin plasament privat catre investitori internationali si prin oferta publica de vanzare pe piata interna de capital.
Statul, prin Fondul Proprietatii de Stat (actuala Autoritate pentru Privatizare), detinea atunci 70% din actiuni, restul apartinand in mod egal celor cinci Societati de Investitii Financiare (SIF)- Transilvania, Banat Crisana, Oltenia, Muntenia si Moldova.
De cumpararea pachetului de 45% din actiuni nu s-au aratat prea multi interesati. Poate si pentru ca Romania nu era atunci intr-un din anii sai "de glorie" - indicatorii macroeconomici mergeau mai degraba la vale, restructurarea sistemului bancar nici nu incepuse, si mai mult, la inceputul lui 1999 pentru prima data se vorbea de o posibila intrare in incapacitate de plata a Romaniei.
Totusi, dupa aproape un an de negocieri a unui contract care nici pana astazi nu a fost facut public, la inceputul lunii mai a anului 1999 Fondul Proprietatii de Stat reuseste sa vanda pachetul de 45% din actiuni catre un consortiu format din grupul american General Electric Capital Corporation (35%) si banca portugheza Banco Portugues de Investimento (10%). Cumparatorul a platit atunci 42 milioane de dolari si s-a angajat la un program de investitii esalonat pe mai multi ani de aproape 50 de milioane de dolari. Dupa finalizarea acestei tranzactii, actionarii Banc Post erau General Electric Capital Corporation - 35%, Banco Portugues de Investimento - 10%, Asociatia Salariatilor - 8%, cele cinci SIF - 30% si statul roman prin FPS care mai detinea 17%.
Desi toata lumea se astepta ca lucrurile sa inceapa sa mearga si actionarii straini sa treaca la impunerea propriilor planuri si strategii pentru cresterea bancii, lucrurile nu stateau chiar asa. Cu o mica exceptie, respectiv numirea unor membri in Consiliul de Administratie, in evolutia bancii nu se simtea influenta experientei celor doua grupuri bancare internationale. Banca, condusa de Elena Petculescu, de altfel sefa bancii inca de la infiintare, in 1991, mergea pe propriul drum, dupa strategia stabilita la inceput. Atunci, pe piata bancara existau zvonuri potrivit carora conducerea bancii nu era sustinuta de actionari pentru a creste banca si, mai mult, se vorbea chiar de intentia acestora de a aduce banca intr-o situatie financiara mai putin buna in eventualitatea de a plati un pret mai mic atunci cand vor dori sa-si creasca participatia. Mai mult chiar, se vorbea de un proiect de buget de venituri si cheltuieli impus de GE pentru perioada viitoare care prevedea pierderi.
Dar totul nu a durat decat cateva luni, pentru ca in primavara lui 2000, General Electric Capital Corporation a anuntat brusc ca intentioneaza sa-si diminueze participatia pe care o detine la Banc Post fara a oferi explicatii prea multe. Pe de alta parte, la vremea respectiva s-a vehiculat chiar ca americanii nu si-au respectat contractul semnat cu un an in urma, iar plata unor rate a intarziat sa se faca. Adevarul nu este cunoscut nici astazi, in jurul acestei tranzactii - ca de altfel si in jurul altora - fiind destula discretie. Forma aleasa de General Electric Capital Corporation pentru a-si diminua aceasta participatie a fost cesiunea de actiuni. Si astfel, in vara lui 2001, banca elena EFG Eurobank ajunge sa detina un pachet de 19,25% din Banc Post, portughezii de la BPI mai cumpara si ei inca 7% din banca reusind astfel sa-si creasca participatia la 17%, iar General Electric Capital Corporation ramane cu un pachet de 8,75% din banca.
Tot atunci grecii, care veneau dupa alti mari jucatori bancari eleni, au anuntat ca sunt interesati sa cumpere si restul de 17% din actiunile Banc Post pe care le mai detinea statul roman.
Dupa multe luni de negocieri si dupa amanari repetate motivate de statul roman mai ales de pretul pe care urma sa-l plateasca grecii pe ultimul pachet din actiuni, pe 8 noiembrie 2002 - dupa mai mult de patru ani de la lansarea anuntului de privatizare - s-a incheiat cea de-a doua privatizare a unei banci romanesti. Prima privatizare incheiata in sistemul bancar este consemnata cea a Bancii Agricole, care a fost cumparata anul trecut de grupul austriac Raiffeisen Bank.
Chiar daca statul mai are de vandut doar un pachet de 7,2% din actiuni, nu se poate vorbi inca de finalizarea privatizarii Bancii Romane pentru Dezvoltare, desi aici lucrurile sunt clare mai ales ca francezii de la Societe Generale detin pachetul majoritar si s-au impus inca de la inceput.
Grecii de la Eurobank vor credite mai multe si produse noi
Pentru Banc Post se poate spune ca greul incepe de abia de acum incolo, mai ales ca grecii de la Eurobank si-au anuntat deja in mare parte planuri de actiune. Chiar daca este una dintre bancile cu cea mai mare expunere pe piata de retail - peste 85% din clienti sunt persoane fizice - banca mai are de lucrat la portofoliul de produse si servicii, mai ales pe segmentul creditarii. Cele peste 125 de sucursale din toata tara, faptul ca banca are unul dintre cele mai bine puse la punct sisteme informatice si ca este lider pe piata cardurilor sunt doar cateva avantaje de care vor beneficia si care ii vor ajuta pe noii actionari sa creasca valoare bancii.
De altfel, imediat dupa finalizarea privatizarii, grecii de la Eurobank au anuntat ca se vor concentra puternic pe cresterea portofoliului de credite al bancii, pe largirea gamei de produse si servicii si a unei mai bune administrari a riscului.
"EFG Eurobank (n.r - care detine 36,25% din capitalul social al Banc Post) este o banca foarte dinamica pe piata din Grecia, cu o cota de 25% din punct de vedere al activelor. Suntem implicati in multe sectoare si asta vream sa facem si in Romania. Foarte multe companii grecesti se extind in regiune, mai ales in Romania si Bulgaria si noi trebuie sa le urmam. Este logica expansiunea noastra in zona pentru ca aici exista potential mai ales ca cele doua tari ar putea sa intre in Uniunea Europeana in 2007", a declarat recent pentru Ziarul Financiar Theodore Karacassis, asistentul directorului general pe probleme internationale al bancii elene.
Grecii de la Eurobank au tinut cu tot dinadinsul sa cumpere un pachet cat mai mare din actiunile Banc Post pentru ca, pe de o parte vad piata romaneasca ca una cu potential, dar si pentru ca si alti jucatori eleni importanti cum ar fi Banca Nationala a Greciei, Banca Comerciala a Greciei, Alpha Bank sau Piraeus Bank sunt prezenti aici si castiga foarte bine.
Segmentele care vor aduce in viitor bani celor care vor stii sa se miste repede sunt cel de retail si al finantarii intreprinderilor mici si mijlocii, internet banking-ul si cel al serviciilor conexe cardurilor.
Banca a raportat in primele zece luni din 2002 un profit brut de aproximativ 201 miliarde de lei, respectiv un profit net de 172,4 miliarde de lei. Activele bancii sunt de 18.461,5 miliarde de lei, iar fondurile proprii de 2.290 miliarde de lei.
Miscarile intre actionarii Banc Post nu s-au terminat
Chiar daca privatizarea Banc Post s-a incheiat, statul lichidandu-si si ultima participatie pe care o mai detinea in aceasta banca, schimbarile in structura actionaritului nu se vor opri aici. Banc Post este in acest moment banca cu actionaritul cel mai difuz, avand noua actionari distincti.
Urmatoarea miscare se asteapta din directia Bancii Europene pentru Reconstructie si Dezvoltare (BERD) si International Financial Corporation (IFC) care si-au anuntat deja intentia de a converti in actiuni cele doua imprumuturi in valoare de 10 milioane de dolari fiecare, acordate bancii in 1998. Potrivit unor surse autorizate, aceasta conversie se va face printr-o majorare de capital in care cele doua organisme internationale isi vor exercita dreptul de preemtiune doar in limita unei anumite sume de bani pentru ca vechii actionari sa-si pastreze proportia in capitalul bancii.
Societatile de investitii financiare (SIF) vor fi nevoie in curand si ele sa ia o decizie privind diminuarea participatiilor pe care le detin in banca. Potrivit legii care reglementeaza activitatea SIF-urilor fiecare dintre acestea nu poate detine mai mult de 5% din capitalul unei societati bancare. Ori fiecare dintre cele cinci societati de investitii detin in acest moment cate 6% din banca. Reducerea pachetelor de actiuni detinute pana la nivelul acceptat de lege va putea fi facuta fie prin vanzarea surplusului de actiuni , caz in care fiecare SIF ar putea obtine aproape un milion de dolari pentru 1% din banca, fie prin nesubscrierea la o eventuala majorare de capital.
Nici General Electric Capital Corporation nu a terminat afacerea cu Banc Post. Potrivit contractului semnat in 1998, in termen de cinci ani, adica in 2003, grupul american trebuie sa isi reanalizeze pozitia in actionariatul bancii. Potrivit surselor citate, in cazul in care General Electric se hotaraste sa vanda si ultimul pachet de 8,75% din banca prima optiune o are tot banca elena Eurobank.
Conducerea bancii are in acest moment in vedere o majorare a capitalul social, cu mai multe sute de miliarde de lei, fondurile necesare provenind din reevaluarea activelor, din diferentele de curs valutar si cu bani cash. Oricum, pentru sfarsitul lunii este convocata o Adunare Generala a Actionarilor care va lamuri multe din strategia viitoare a bancii.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
