"Am calatorit prin tara si mi-am dat seama ca anul acesta aveti o recolta buna de deseuri din plastic". Astfel a ironizat un oficial suedez acum catva timp raspandirea a PET-urilor si a altor ambalaje din plastic pe terenurile agricole din Romania. Conform initiativelor guvernamentale, in curand "recolta" va scadea. De ce? Pentru ca cine aduna "sticlele" de plastic vor primi bani de la centrele de colectare.
La inceputul anului, Executivul a emis o hotarare de guvern prin care acorda o subventie de 9.600 lei/kg (240 euro/tona) de la Fondul de mediu pentru colectarea deseurilor de tip PET - ambalajele de plastic.
Subventie mai mare ca in UE
Acesta este primul pas prin care se vor deschide si in Romania afacerile in domeniul mediului. Romania are nevoie de aproape 10 miliarde de dolari pentru a se conforma reglementarilor de mediu din Uniunea Europeana.
Chiar daca la prima vedere nu par interesante, afacerile in domeniul protectiei mediului sunt extrem de banoase si sigure.
Paradoxal, suventia pentru colectarea PET-urilor aprobata de Guvern (240 euro/tona) este chiar mai mare decat cea acordata de statele Uniunii Europene (circa 160 euro/tona).
Subventia este mai mare pentru ca recuperarea si reciclarea deseurilor de tip PET in Romania este in faza de pionierat si pentru ca aceasta activitate este mai costisitoare in asemenea conditii, sustine Gheorghe Ionel, directorul Fondului de mediu.
Conform discutiilor cu Uniunea Europeana, Romania trebuie sa se conformeze reglementarilor privind colectarea ambalajelor - de tip PET, hartie sau sticla.
In fiecare an, o parte din ambalajele puse pe piata de companii (spre exemplu, Coca-Cola, European Drinks, Pepsi, producatorii de bere, etc.) trebuie recuperate si reciclate.
In opt ani trebuie recuperate de 15 ori mai multe ambalaje
Spre exemplu, anul trecut procentul de recuperare a fost de 3%. In 2012 acest procent trebuie sa ajunga la 50%, adica de 15 ori mai multe decat acum. Conform unor estimari, in 2012 aceasta piata va ajunge la 500-600 milioane de euro anual. Dar cineva trebuie sa se ocupe de recuperarea ambalajelor si, ulterior, sa le recicleze. Ceea ce inseamna o afacere sigura si pe termen lung, exact ca si afacerea gunoaielor.
Daca marii producatori care pun pe piata diverse ambalaje nu le recupereaza direct, ei trebuie sa plateasca pe altcineva care sa se ocupe de acest lucru. O parte din acesti producatori au infiintat Ecorom, prima institutie care sa le reprezinte interesele. Cea mai mai disputata problema o reprezinta ca pretul pe care ei trebuie sa-l plateasca pentru recuperarea ambalajelor. Ei vor sa plateasca un pret cat mai mic; in schimb, cei care vor sa se ocupe de recuperare si ulterior de reciclare vor sa primeasca un pret mai mare. Subventia acordata de Guvern a impus deja un etalon pe piata, producatorii fiind insa nemultumiti intrucat il considera prea mare. Acest lucru se va reflecta ulterior in pretul unei sticle de bautura racoritoare sau de bere.
Taiwanezii sunt in fata
Acum cativa ani, pe piata au aparut si investitori specializati, care recicleaza deseurile de tip PET, cel mai puternic fic GreenTech Buzau, companie detinuta de un grup de investitori din Taiwan. Compania a intrat pe piata in iulie 2003, in urma unei investitii de 2 milioane de euro, intr-o linie de reciclare a deseurilor de plastic.
Anul trecut, companiile producatoare de bauturi au pus pe piata 70.000-75.000 tone de deseuri de tip PET, iar estimarile specialistilor pentru acest an prevad o crestere de cateva procente. GreenTech are o capacitate anuala de reciclare de 15.600 de tone.
"Aceasta masura (n.r. - subventia acordata de Guvern) este binevenita, pentru ca pune in functiune masinaria formata din producatori, colectori si reciclatori. Acum nu exista in Romania o infrastructura bine pusa la punct, cum este in Germania, de exemplu, unde GrunePunkt reuseste sa recupereze circa 70% din deseurile puse anual pe piata si sa recicleze in proportie de 50%", spune Cristian Dobrota, directorul general al GreenTech.
GreenTech a avut o cifra de afaceri de 500.000 de dolari pe ultimele sase luni ale anului trecut in care a colectat si reciclat circa 1.200 de tone de deseuri si estimeaza pentru acest an o cifra de afaceri de 1,5-2 milioane de dolari.
La ce foloseste plasticul recuperat
Principala piata pentru materialul PET reciclat este industria fibrelor sintetice, urmata de producerea de folii sau placi si tehnologia "bottle to bottle", adica resuflarea sticlelor pentru a fi folosite ca ambalaje in industria alimentara.
Colectarea si reciclarea unei tone de deseuri PET costa 400-500 de dolari, iar o tona de astfel de deseuri se vinde la export cu 500-550 de dolari. Piata reciclarii deseurilor s-a ridicat anul trecut, daca a fost indeplinit procentul de colectare si reciclare de 3%, la aproape 8 milioane de dolari si are un potential urias avand in vedere si subventiile acordate de stat. Pentru acest an piata poate ajunge la peste 14 milioane de dolari, in conditiile unui prag de colectare de 5 procente.
Actul normativ aprobat de Guvern nu prevede, insa, o limita in timp si nici suma totala care va fi acordata pentru acest tip de subventie.
"Atata timp cat nu exista date centralizate referitoare la cate tone de ambalaje sunt puse pe piata anual nu putem sa fixam exact suma pe care o vom acorda pentru subventii. De abia din luna martie a acestui an producatorii si importatorii de bauturi dar si producatorii de ambalaje ne vor pune la dispozitie cantitatile de ambalaje pe care le-au pus pe piata anul trecut", spune Gheorghe Ionel, directorul Fondului de Mediu. El spune ca subventia acordata de Guvern se refera numai la cantitatile de deseuri care vor fi stranse de la populatie, adica deseurile postconsum. "Nu vom acorda aceste sume pentru cantitatile pe care care producatorii si importatorii de bauturi sunt obligati prin Legea mediului sa le recupereze si sa le recicleze. Nu putem sa sprijinim persoanele juridice care au obligatia legala sa recicleze anual o anumita cantitate de ambalajele de tip PET", sustine Gheorghe Ionel.
Amenda pentru producatorii care nu recicleaza
Daca producatorii nu actioneaza in directia recuperarii si reciclarii unei parti din ambalajele puse pe piata (nu recupereaza direct sau nu platesc pentru acest lucru), sunt pasibili de amenda. Discutiile se refera la nivelul amenzii, in sensul ca daca amenda este prea mica, atunci un producator va prefera sa o plateasca, decat sa contribuie la recuperarea ambalajelor.
Daca anul trecut procentul de recuperare pe toata piata a fost de 3%, in acest an este posibil ca procentul sa ajunga la 20%. "Obiectivele pentru acest an vor fi modificate, pentru ca vrem sa recuperam si sa reciclam mai mult", spune directorul Fondului de mediu.
Cota de 3% a putut fi usor recuperata din deseurile industriale (aflate la producatorii de bauturi), care reprezinta circa 30% din total, insa marea problema o reprezinta deseurile adunate de la populatie, care acopera restul de 20%. "Problema mare o reprezinta recuperarea deseurilor de la populatie. Avem 90 de contracte cu societati de colectare din intreaga tara, iar in Buzau am reusit anul trecut sa colectam chiar 20 de tone pe luna, la un pret de circa 4.000 lei/kg. Daca ar exista o asemenea rata de colectare la nivelul intregii tari vom putea sa atingem tinte de colectare mai mari", a spus Dobrota, de la GreenTech. El sustine ca in cazul in care sprijinul guvernamental se dovedeste viabil, investitorii taiwanezi sunt decisi sa dubleze, la mijlocul anului viitor, capacitatile de reciclare. "Obiectivele din UE sunt foarte ambitioase, dar noi nu putem sa fim profitabili la actualele cote de colectare. Daca subventia isi va produce efectele scontate, noi vom putea sa reciclam spre sfarsitul acestui an 800-1.000 de tone lunar, in conditiile in care pana acum nu am depasit 200 tone/luna", spune Dobrota.
Colectarea institutionalizata: Ecorom
Ecorom, asociatia infiintata de marii imbuteliatori de bauturi prezenti pe piata romaneasca, dar si producatori de ambalaje, vrea sa se transforme intr-o structura similara cu GrunePunkt din Germania.
Ecorom are in desfasurare un program de colectare selectiva a deseurilor in Pitesti, programe similare fiind derulate si de catre Fondul pentru Mediu. "Am desfasurat doua proiecte in doua cartiere bucurestene pentru colectarea selectiva a deseurilor, insa acestea nu au avut rezultatele scontate din cauza faptului ca oamenii nu au inteles faptul ca trebuie sa puna hartia intr-o parte a cosului iar deseurile de plastic intr-alta parte", spune directorul Fondului pentru Mediu.
Peste 20 de tari europene au preluat GrunePunkt (GreenPoint) ca marca inregistrata sub umbrela careia finanteaza colectarea, sortarea si reciclarea deseurilor.
Un numar total de 95.000 de licente au fost emise pentru cei care folosesc marca inregistrata GreenPoint. Ststemul este implementat nu numai in tarile membre ale Uniunii Europene dar si in Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, Slovacia, Slovenia, Cehia,Turcia si Cipru. stelian.negrea@zf.ro
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
