Chiar si dupa ce a fost modificat de doua ori proiectul de lege privind combaterea evaziunii fiscale este departe de a-i lamuri pe oamenii de afaceri. Formulari care lasa locul interpretarilor si care pot determina abuzuri din partea functionarilor statului, lipsa unor definitii exacte si a unor sanctiuni simetrice pentru reprezentantii Fiscului, un sistem juridic cu probleme in functionare si lipsa personalului competent pe acest segment sunt numai cateva dintre elementele care ingrijoreaza mediul de afaceri.
Prin adoptarea acestui proiect s-ar pune in functiune un mecanism care are la baza principiul vanatorii: prinde-l si nu il judeca, este de parere Florin Pogonaru, presedintele Asociatiei Oamenilor de Afaceri din Romania (AOAR).
"Nimeni nu sanctioneaza functionarii pentru ca au fost extrem de vigilenti si cred ca ar trebui introdusa o prevedere care sa spuna ca in cazul in care presupusul evazionist castiga procesul in instanta, functionarul respectiv sa plateasca si sa fie sanctionat ca atare", a mai spus Pogonaru. In opinia sa o astfel de prevedere ar putea duce la o ameliorare a efectelor.
"Sigur ca intelegem logica si necesitatea unui sistem aspru de pedepse pentru evaziune fiscala, dar nu cred ca este corect ca un om de afaceri sa ajunga in penal pentru ca un functionar gandeste ca ''de cat sa planga mama, mai bine sa planga maica-sa''", a mai spus Pogonaru.
Presedintele AOAR mai spune ca nu trebuie sa uitam contextul in care vine o astfel de initiativa legislativa, cand Justitia este acuzata ca nu functioneaza, nu exista judecatori specializati sa trateze astfel de cazuri, iar legislatia este facuta in graba cu prevederi care se contrazic. Pogonaru sustine ca se incearca introducerea unui sistem care functioneaza cu succes in Statele Unite, fara a se tine seama de particularitatile romanesti.
Mai multa claritate
Principalul lucru pe care il solicita oamenii de afaceri este ca actul normativ sa fie clar si sa nu lase loc la interpretari si sa nu se ajunga la cazul in care un intreprinzator sa fie la mana unui functionar, care poate fi numit pe criterii politice.
"Eu nu cunosc foarte bine legea - am 60 de juristi care se ocupa numai cu acest lucru - dar as vrea sa intreb daca atunci cand un contabil face o greseala neintentionata, de ce trebuie sa raspunda patronul, managerul sau administratorul? Daca un functionar la stat greseste, nu este pedepsit ministrul finantelor", a afirmat Ioan Micula, unul din proprietarii grupului de firme European Drinks. El spune ca sustine actul normativ, dar nu in orice conditii.
"Orice lege care imbunatateste colectarea taxelor la bugetul de stat este buna si noi o aprobam mai ales in conditiile in care pe piata alcoolului ne luptam cu o piata neagra de 70%", a mai spus Micula.
Discutii despre rea intentie
"Prevederile legii ar trebui interpretate in primul rand prin prisma prezumtiei de neglijenta, si nu rea-vointa. Pornirea de la prezumtia de rea-vointa este impotriva mediului de afaceri. Dar pe de alta parte, inasprirea pedepselor pentru infractiunile de evaziune fiscala este bine venita, in masura in care aceste masuri sunt aplicate coerent", este de parere Emil Deliu, directorul general si unul din actionarii distribuitorului de papetarie si birotica Austral.
El a adaugat ca specificul activitatii de distributie face necesare un numar mult mai mare de inregistrari contabile in activitatea companiei, decat in cazul altor business-uri, de unde si posibilitatea aparitiei unor erori umane.
Aceeasi parere o impartaseste si Andrei Sulyok, directorul general al producatorului de materiale de constructii Lindab.
"Introducerea acestor prevederi influenteaza mediul concurential, in sensul ca vor fi stimulate companiile care opereaza conform legilor, chiar daca legislatia este oarecum interpretabila", sustine Sulyok.
Cu toate acestea el crede ca cei care nu respecta legea vor putea in continuare sa n-o faca, pentru ca legislatia este in mare parte interpretabila.
"In plus, daca prevederile legii nu sunt suficient de clare, inspectorii fiscali pot actiona arbitrar", a mai spus Sulyok.
Ioan Popa, presedintele si actionarul majoritar al Pangram Resita crede ca legea nu a fost suficient gandita. "Este un aspect destul de neplacut, insa trebuie sa fim atenti si sa nu facem greseli care pot fi la un moment dat interpretate ca intentii. O astfel de lege era necesara pentru ca au existat situatii in care s-au facut returnari ilegale de zeci si sute de miliarde de lei", a mai spus Popa.
Importanta este punerea in aplicare
Legea nu aduce niste noutati fenomenale, totul este sa fie aplicata, considera Aurel Besliu, presedintele companiei care administreaza magazinul Cocor.
"Este normal ca instanta sa fie cea care decide daca o companie face evaziune fiscala sau nu, adica daca a prejudiciat financiar statul cu rea intentie. Daca o companie nu-si plateste taxele la stat pentru ca nu are lichiditati din cauza fluctuatiei nefavorabile a cursului valutar, este un caz, dar daca face asta pentru ca a facut diverse manevre financiare, cum ar fi sa cumpere automobile pentru angajati sau alte bunuri, atunci poate fi evaziune fiscala. Oricum este adevarat ca nu este usor de stabilit, ce inseamna rea intentie si ce nu, dar nici o lege nu este perfecta si operativa 100%", a mai spus el.
Gabriel Sincu, tax manager la firma germana de audit si consultanta Haarmann Hemmelrath, considera ca importanta este punerea in aplicare a legii.
"Inspectorii fiscali nu vor avea interesul sa bage oamenii la puscarie, ci sa colecteze mai multe venituri la bugetul statului. Ma indoiesc ca o sa vedem puscarii pline de evazionisti", sustine Sincu. El a adaugat ca aveam si inainte o lege a evaziunii, iar lucrurile nu se schimba spectaculos.
"Cred ca investitorii adevarati nu au de ce sa se teama. Cine-si vede de treaba lui nu are de ce sa se teama. Cat despre abuzuri, intotdeauna este loc de asa ceva. De aceea, cred ca elementul-cheie este acela ca Executivul sa aiba la dispozitie un corp de control, la fel ca si Finantele, format din inspectori fiscali foarte bine pregatiti, bine remunerati", a mai spus reprezentantul Haarmann Hemmelrath.
O solutie: norme metodologice
Una dintre solutii pentru clarificarea prevederilor proiectului de lege vine chiar din partea lui Ionel Blanculescu, cel care a initiat pentru prima oara un proiect de lege pentru combaterea evaziunii fiscale in perioada in care a fost ministru al controlului.
"Legea ar trebui sa aiba norme metodologice de aplicare pentru ca sunt foarte multe variabile si foarte multe aspecte care trebuie clarificate, a spune Blanculescu, in prezent presedintele companiei Consultanta & Investigatii Financiare.
In opinia sa, normele metodologice ar trebui sa explice si sa detalieze fiecare termen utilizat in lege.
"Numai specialistii vor putea determina exact ce inseamna de exemplu faptul ca o infractiune a fost facuta cu intentie", a spus Blanculescu. El sustine ca normele ar trebui discutate cu mediul de afaceri pentru ca se va ajunge in situatia in care legea va fi aprobata fara sa fie insotita de un studiu de impact.
"Parlamentul ar trebui sa comande un studiu de impact pentru a vedea care vor fi efectele acestei legi, studiu care sa fie realizat de reprezentanti ai caselor de avocatura, ai companiilor de consultanta fiscala si ai oamenilor de afaceri", a mai spus Blanculescu.
Fostul ministru al controlului sustine ca atat din proiectul de lege propus de el, cat si din cel actual a disparut un capitol care prevedea responsabilizarea reprezentantilor statului - inspector de control, functionar al administratiei fiscale - care favorizeaza un act de evaziune fiscala prin prevederea acelorasi pedepse ca si in cazul evazionistului.
El a exemplificat cu cazul returnarilor ilegale de TVA.
"Mi se pare incorect ca evazionistii sa fie pedepsiti cu 20 de ani de inchisoare, iar functionarii statului care au favorizat infractiunea sa primeasca numai 3-5 ani de inchisoare", a mai spus Blanculescu.
El sustine ca o astfel de corelare a pedepsei penale acordate functionarului statului cu cea corespunzatoare autorului faptei de evaziune fiscala ar reprezenta un instrument pentru prevenirea favorizarii sau implicarii de orice fel in evaziunea fiscala.
Singura speranta a oamenilor de afaceri este ca politicienii ii vor consulta si vor tine seama de parerile lor atunci cand proiectul de lege va intra in dezbaterea Parlamentului.
Oricum, pana la dezbaterea parlamentara, Agentia Nationala de Administrare Fiscala a publicat proiectul de lege pe site-ul propriu si asteapta eventualele sugestii, propuneri sau opinii. zf@zf.ro
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
