Tranzactiile persoanelor care in mod direct sau indirect au legatura cu managementul companiilor unde detin actiuni au ajuns sa tina capul de afis la Bursa prin numarul si frecventa cu care sunt raportate. Cele mai multe dintre tranzatii sunt vanzari ale managerilor sau principalilor actionari ai companiilor cu capital majoritar romanesc. Ilie Carabulea, actionarul majoritar de la Carpatica, alaturi de manageri de la Banca Transilvania si Flamingo au fost in ultima perioada principalele persoane initiate care au raportat tranzactii la Bursa.
Tranzactiile efectuate de cei care ar putea avea acces printre primii la informatii cu influenta directa asupra evolutiei pe viitor a societatii, inainte ca acestea sa fie facute publice, sunt urmarite in general cu interes pe pietele de capital. Legislatia pietei de capital interzice insa persoanelor care se afla intr-o astfel de situatie sa faca tranzactii pe baza unor informatii care nu au fost facute publice la acel moment.
In acelasi timp, persoanele prezumate a avea acces la informatii privilegiate trebuie sa fie atente la momentul in timp cand deruleaza operatiuni cu actiunile societatilor respective pentru a nu fi acuzati ca au incalcat reglementarile in vigoare.
Astfel, in cazul Bancii Transilvania, Marius Nicoara, presedintele Consiliului Judetean Cluj, a vandut un pachet de 29.000 de actiuni ale bancii joi, dupa ce, cu o zi inainte, banca raportase rezultatele pe primul semestru.
La fel a facut si Ioan Vuscan, un alt actionar al BT, prezumat a avea acces la informatii confidentiale, care a vandut 73.000 de actiuni la o zi dupa ce banca a facut publice datele financiare pe primele sase luni ale anului. Cei doi au asteptat probabil prezentarea rezultatelor pentru a vinde actiunile, ca sa nu se considere ca au tranzactionat pe baza unor informatii din "interior".
Tranzactia realizata de Marius Nicoara cu actiunile bancii a trebuit sa fie raportata ca o operatiune a unei persoane initiate, chiar daca el nu este implicat in conducerea Bancii Transilvania. El a vandut cele 29.000 de actiuni la un pret de 1,08 lei/actiune, incasand circa 9.000 de euro.
Pana la alegerile din urma cu doi ani, Nicoara a fost membru in consiliul de administratie al bancii, dar dupa ce a fost numit in functia de presedinte al Consiliului Judetean Cluj, a trebuit sa renunte la functia detinuta in cadrul Bancii Transilvania, din cauza de incompatibilitate intre cele doua functii. Marius Nicoara a fost raportat cu acea vanzare pentru ca sotia sa ocupa o functie de director la sediul central al Bancii Transilvania.
Nicoara nu a fost disponibil ieri pentru a oferi comentarii suplimentare.
Pe de alta parte, daca intr-adevar cei care realizeaza operatiuni cu actiunile companiei pe care o conduc nu fac acele tranzactii pe baza unor informatii confidentiale, se poate trage si concluzia ca prin achizitiile sau vanzarile facute inseamna ca nu exista informatii pozitive sau, respectiv, negative pe care investitorii nu le stiu.
Ilie Carabulea, principalul actionar al Bancii Carpatica, a inceput sa vanda din actiunile detinute, prin societatea Atlassib pe care o controleaza, inainte ca banca sa raporteze situatiile financiare la sase luni. Iar faptul ca vinde inainte de rezultate inseamna probabil ca nu o sa fie nici o surpriza in datele pe care banca le va prezenta.
Contactat de ZF, Carabulea spune ca a ales sa vanda pentru a permite unor investitori germani sa intre in actionariatul Carpatica.
"Este vorba de niste investitori germani care doresc sa devina actionari la Carpatica si carora Atlassib le vinde niste pachete de actiuni. Acestia isi vor muta operatiunile de la bancile cu care lucreaza in prezent la Carpatica, dar ne-au spus ca vor sa devina si actionari. Am vandut si ca sa testam si reactia pietei si s-a vazut ca actiunile cresc chiar daca vindem", a spus omul de afaceri Ilie Carabulea, care controleaza Carpatica prin intermediul Atlassib si a altor societati. Lichiditatea actiunilor Carpatica pe Bursa a ajuns totusi sa fie foarte redusa, tranzactiile mari din ultima perioada prin care s-a vandut din actiunile bancii fiind tranzactii speciale, in afara pietei.
Carpatica a ramas printre putinele banci romanesti care nu au ca actionar majoritar un grup financiar strain. Cu toate acestea, Carabulea spune ca vanzarea bancii nu intra in strategia sa, desi a avut nu mai putin de 37 de oferte pentru a vinde banca.
"Suntem pe locul al saselea in sistemul bancar ca retea teritoriala, banca merge bine si face profit. Desi am avut 37 de doritori pentru cumpararea bancii, pe noi ne intereseaza dezvoltarea, iar vanzarea nu intra in strategia noastra", a mai spus Carabulea.
Potrivit reglementarilor in vigoare, sunt asimilate persoanelor initiate si cei care se afla in "relatii apropiate" cu persoana care detine o functie de conducere. Iar prin "relatii apropiate" se inteleg rudele de gradul I ale persoanei exercitand functii de conducere in cadrul emitentului, dar si alte rude cu care a locuit cel putin un an anterior datei la care s-a realizat tranzactia respectiva.
Atlassib a fost raportata de patru ori in ultima perioada cu vanzari de pachete a cate 400.000 de actiuni Carpatica. Vanzarile s-au facut toate la acelasi pret de 0,515 lei/actiune, valoarea operatiunilor fiind de 0,23 milioane de euro.
In fiecare din ultimele trei cazuri, vanzarile realizate de Carabulea prin intermediul Atlassib au fost insotite de cate o tranzactie speciala de aceeasi marime cu transferul Atlassib atat din punct de vedere al actiunilor tranzactionate, cat si in ceea ce priveste pretul la care s-a realizat operatiunea respectiva. Vanzatorul din cadrul acestor tranzactii nu a fost raportat, iar, potrivit unor surse din piata, acest investitor nu e nici una din societatile controlate de Carabulea.
Intr-o anumita masura, reglementarile potrivit carora persoanelor considerate "initiate" le este interzis sa faca tranzactii cu titlurile companiei pe baza unor informatii confi-dentiale poate si sa le ingreuneze acestora acti-vitatea de tranzactionare. Aceasta mai ales in conditiile reglementarilor actuale ale CNVM, considerate ca fiind "exagerate" de unii dintre brokerii de pe piata.
De exemplu, potrivit acestor prevederi, daca un investitor ajunge sa controleze peste 10% din actiunile unei companii, trebuie sa raporteze din acel moment orice tranzactie. Practic, se presupune ca intr-o astfel de situatie acel investitori este persoana initiata, desi poate sa nu aiba nici un membru in conducerea societatii, cum este cazul, de exemplu, fondului de investitii american QVT Fund care trebuie sa raporteze toate tranzactiile realizate cu actiunile Zentiva Bucuresti (fosta Sicomed) si Flamingo, desi nu este reprezentat in conducerea companiilor.
QVT a ajuns sa fie principalul cumparator pe Flamingo de la inceputul acestui an, in timp ce principalii vanzatori au fost unii dintre managerii retailerului IT & C. De altfel, dupa listarea companiei la Bursa anul trecut, mai multi dintre managerii societatii au inceput sa-si valorifice o parte din actiunile detinute, iar cei care au oferit explicatii pe marginea vanzarilor realizate au spus ca au vandut pentru ca aveau nevoie de bani pentru acoperirea unor cheltuieli curente.
Chiar daca rezultatele slabe raportate de Flamingo au indepartat atentia investitorilor de pe piata de la aceste actiuni, reprezentantii fondului de investitii au spus ca miza achizitiei o reprezinta suprafata de vanzare detinuta de Fla-mingo, care face compania atractiva pentru lan-turi straine de retail, si nu neaparat nivelul profitului.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
