Exceptand confuzia din jurul statului SIF, proiectul noii legi consolidate a pietei de capital, elaborata sub stricta supraveghere a Uniunii Europene, aduce o serie de noutati sau reglementari suplimentare fata de legislatia actuala . In urma acestora, actionarii minoritari capata mai multe drepturi, Organismele de Plasament Colectiv au noi reguli de joc, Bursa de Valori poate deveni societate pe actiuni si fuziona cu Rasdaq. Sunt insa si multe capitole neclare. Iar clarificarea lor trebuie facuta tocmai de catre Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare.
Societatile listate
Actionarii vor fi indreptatiti sa primeasca dividende daca detin actiunile la o data ulterioara Adunarii Generale a Actionarilor. (art. 228) in prezent actionarii care primeau dividendele erau cei care detineau actiuni la date de referinta, anterioara AGA si exista riscul ca un investor sa cumpere actiuni la un pret mai mare, mizand pe faptul ca dividendul popus de Consiliul de Administratie sa fie aprobat, ceea ce nu se intampla intotdeauna.
O societate poate fi listata pe o piata reglementata daca are o capitalizare de cel putuin 1 milion de euro, iar cel putin 25% din actiunile sale sunt in proprietatea micilor actionari. Limita pentru categoria a II-a a Bursei este acum de 2 milioane de euro. in caz contrar, actiunile pot fi tranzactionate pe un sistem alternativ.
Pietele de capital
Sistemele alternative de tranzactionare sunt (art. 2) sisteme multilaterale care aduc impreuna parti care cumpara si vand inteumente financare. Acestea pot fi organizate de intermediarii autorizati sau de operatorii de piata, care organizeaza si pietele reglemetate.
Ofertele publice
Ofertele publice vor putea fi precedate conform proiectului de lege de activitati de solicitate a intentiei de investire. Ofertele de preluare vor fi obligatorii pentru actionarii care depasesc 33% din actiunile unei societati si nu 50% ca pana in prezent. Prevederea ar putea genera o mai mare concentrare a actionariatului si mai multe delistari. Pe de alta parte, in privinta delistarilor, proiectul prevede ca actionarii, care detin mai mult de 90% din actiunile unei societati nu mai au obligatia de delistare daca piata respectivelor actiuni este lichida. Criteriile de stabilire anivelului de lichiditate vor fi emise de CNVM. Din proiectul de lege se intelege ca delistarea este obligatorie doar pentru societatile listate pe pietele reglementate, nu si cele de pe sistemele alternative de tranzactionare.
Investitii administrate
Formele sub care investitiile pot fi afministrate in mod colectiv sunt organismele de plasament colectiv in valori mobiliare (OPCVM) si alte organisme de plasament colectiv(OPC). Din OPCVM fac parte fondurile deaschise de investitii, (actualele fonduri mutuale) si societatile de investitii. Ambele au obligatia de a rascumpara titlurile in orice moment. Prevederile privind structura portofoliilor OPCVM sunt mai permisive decat cele din noua legislatie, dar acestea ar putea fi suplimentate de reglementari CNVM. Spre deosebire de fondurile deschise, actiunile societatilor de investitii vor fi listate la bursa. OPC-urile nu sunt obligate sa rascumpere titlurile in orice moment, iar activitatea acestora este mai putin reglementata prin proiectul de lege. Din aceasta categorie vor face parte si actuale societati de investitii financiare (SIF).
an proietul de lege apare si notiunea de prospect simplificat (art. 86), care va facilita comunicarea cun investitorii. Prospectul simlificat va contine principale prevederi ale prospectului de emisiune.
O alta noutate a proiectului de lege este votul prin corespondenta. Nu este clar insa daca acesta este obligatoriu sau se va aplica doar cu arobarea celor cere convoaca Adunarea Generala.
Societatile de brokeraj
Sociatatile cere intermediaza tranzactii de pe piata de capital, denumite de lege societati de servicii de investitii financiare pot, conform proiectului, sa realizeze, alaturi de operatiunile permise pana in prezent si servicii de schimb valutar in legatura cu serviciile prestate (art. 5).
Capitalul social minim al unei a unei astfe de sociatati ve fi cuprins din 2005 intre 50.000 de euro si 315.000 de euro, in functie de serviciile pe care le presteaza. in 2007 capitalul social minim ar urma sa fie cuprins intre 50.000 de euro si 730.000 de euro. Societatile cu un capital de 50.000 de euro vor putea realiza doar operatiuni in numele clientilor.
Proiectul prevede pentru prima data posibilitatea ca SSIF-urile sa prezeteze servicii la distanta, prin telefon sau pe cale electronica, de exemplu receptionarea ordinelor de la clienti. CNVM va emite reglementari in aceasta privinta. (art. 28)
Odata cu intrarea Romaniei in Uniunea Europeana (UE), SSIF-urile pot opera automat pe pietele de capital ale tarilor membre ale UE sau intrun stat nemebmru al UE, dar cu autorizatie CNVM. (art. 37)
Societatile de administrare a investitiilor
Societatile de administrare a invstitiilor (SAI) vor putea administra si alte portofolii decat pana acumj, de exemplu cele ale fondurilor de pensii (art. 54). SAI pot delega unor alte societati o parte din activitatile pe care trebuia sa le realizeza pana acum (art. 54). Capitalul social minim al unei SAI urmeaza sa creasca pana in anul 2007 pana la 125.000 de euro. Fondurile administrate de o SAI va trebui sa aiba o banca depozitara, care va calcula valoarea titlurilor, iar proiectul prevede expres ca aceasta va fi raspunzatoare fata de investitori pentru orice pierdere suferita de acestia din cauza sa.
Transformarea Bursei de Valori in societate pe actiuni
Cele mai importante prevederi
Art. 293
1. Prin derogare de la prevederile titlului II cap. 1 si 3 din Legea nr. 31/1990 privind societatile comerciale, republicata, incepand cu data adunarii generale a Asociatiei Bursei de Valori Bucuresti care hotaraste transformarea Bursei de Valori Bucuresti in societate comerciala pe actiuni, patrimoniul Bursei de Valori Bucuresti devine patrimoniul S.C. Bursa de Valori Bucuresti S.A.
2. Pana la data intrunirii adunarii generale a Asociatiei Bursei de Valori Bucuresti mentionata la alin. (1), Bursa de Valori Bucuresti va proceda la inventarierea si reevaluarea patrimoniului. O parte din activul patrimonial reevaluat se va transforma in capitalul social al S.C. Bursa de Valori Bucuresti S.A. care va fi repartizat in cote egale intre membrii Asociatiei Bursei de Valori Bucuresti inregistrati la data adunarii generale a Asociatiei Bursei de Valori Bucuresti mentionata la alin. (1).
3. S.C. Bursa de Valori Bucuresti S.A. reprezinta continuatorul si succesorul in drepturi si obligatii al Bursei de Valori Bucuresti, pastrand aceeasi denumire.
4. La data adunarii generale a Asociatiei Bursei de Valori Bucuresti mentionata la alin. (1), comitetul Bursei de Valori Bucuresti devine consiliul de administratie al S.C. Bursa de Valori Bucuresti S.A., avand aceeasi componenta. Membrii comitetului Bursei de Valori Bucuresti devin membri ai consiliului de administratie al S.C. Bursa de Valori Bucuresti S.A. pana la expirarea mandatului lor sau pana la urmatoarea adunare generala a actionarilor, daca perioada mandatului a fost depasita.
5. Comitetul Bursei de Valori Bucuresti va desemna o persoana imputernicita sa efectueze formalitatile de inregistrare si inmatriculare a S.C. Bursa de Valori Bucuresti S.A., pana la data intrunirii adunarii generale a Asociatiei Bursei de Valori Bucuresti mentionata la alin. (1).
Care sunt modificarile
Articolul 293 creeaza fondul legal pentru fuziunea Bursei de Valori Bucuresti cu Bursa Electronica Rasdaq. Bursa este in prezent o asociatia a brokerilor iar Rasdaq este societate pe actiuni, diferentele dintre formele juridice de infiintare nepermitand astfel fuziunea. Modificarile aduse de lege permit Bursei sa se transforme in societate pe actiuni, care sa fuziuoneze apoi cu Rasdaq. Fuziunea este un proiect amplu, care se va realiza cel mai probabil in cursul anului viitor, fiind necesara pentru cresterea competitivitatii si eficientei pietelor romanesti de actiuni.
Fondul de compensare a investitorilor (Capitolul 9 din lege)
Cele mai importante prevederi
Art. 46 (1) Scopul fondului este de a compensa investitorii in conditiile prezentei legi si ale reglementarilor C.N.V.M., in situatia incapacitatii intermediarului de a returna fondurile banesti si/sau instrumentele financiare datorate sau apartinand investitorilor, care au fost administrate in numele lor in cadrul prestarii de servicii de investitii financiare.
Art. 47
(1) Fondul va compensa investitorii in situatia in care:
a. C.N.V.M. notifica fondul faptul ca intermediarul nu poate sa isi indeplineasca obligatiile fata de investitori si nici nu va putea sa o faca pe termen scurt din motive legate de situatia sa financiara;
b. exista o hotarare judecatoreasca definitiva de deschidere a procedurii de insolventa a intermediarului respectiv.
Art. 49
(1) Fondul va avea urmatoarele resurse financiare:
a. contributia initiala a intermediarilor, platita in conformitate cu reglementarile C.N.V.M.;
b. contributia anuala si/sau speciala platita de intermediari;
c. venituri din investirea resurselor fondului;
d. venituri din realizarea creantelor fondului;
e. imprumuturi pe termen scurt care sa acopere in exclusivitate nevoi curente de trezorerie;
f. alte venituri stabilite prin regulament de catre C.N.V.M.
Ce aduce nou
Aparitia unui astfel de fond este in sine o noutate si va mari considerabil gradul de protectie a investitorilor. In urma cu doi ani, mai multi brokeri au fost implicati in furturi si imprumuturi de actiuni fara acoperire financiara, in urma carora au rezultat pagube de cateva sute de mii de dolari pentru investitori.
vlad.nicolaescu@zf.ro ; laurentiu.ispir@zf.ro
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
