In ciuda ineficientei cronice a acestor companii de stat, angajatii lor incaseaza salarii cu 85% mai mari decat media pe economie, iar managerii lor de 11 ori mai mari decat media pe economie si de aproape trei ori mai mult fata de seful lor direct, ministrul economiei si comertului.
Campioana subventiilor este Compania Nationala a Huilei Petrosani, care va inghiti anul acesta de la bugetul de stat subventii de aproape 70 mil. euro, suma care reprezinta o treime din veniturile regiei. La capitolul platilor restante (atat catre bugetele statului, cat si catre furnizori), in varful clasamentului se afla Termoelectrica, regie care va avea la finele acestui an arierate in valoare de 500 mil. euro.
Toate datele folosite in acest material sunt publice, fiind incluse in bugetele de venituri si cheltuieli ale celor mai mari 24 regii de stat din subordinea Ministerului Economiei si Comertului (MEC), publicate conform legii in Monitorul Oficial.
"In principiu, fiecare dintre aceste regii a avut la un moment dat un plan de restructurare, in baza caruia a primit subventii si ajutoare de stat. Acum insa, ele sunt in afara legii falimentului si situatia lor este incerta", considera Dragos Paslaru, analist in cadrul Grupului de Economie Aplicata (GEA). In ciuda eforturilor de restructurare din ultimii 16 ani, aceste societati continua sa absoarba subventii masive, sa produca pierderi si sa adune arierate. Astfel, subventiile absorbite de aceste 24 de societati in cursul anului trecut au depasit 282 mil. euro, iar pentru 2006 bugetele de venituri si cheltuieli prevad o scadere a subventiilor incasate pana la aproape 197 mil. euro. Chiar si asa insa, aceste 24 de regii concentreaza 20% din subventiile totale acordate de la bugetul de stat in 2006, in suma de un miliard de euro. "Zece companii vor mai primi subventii pana la sfarsitul acestui an, toate din sectorul minier. La anul, trei vor continua sa fie subventionate pana la sfarsitul lui 2010", au declarat oficiali MEC.
In plus, in ciuda faptului ca majoritatea acestor societati au produs pierderi atat in 2005, cat si in anii anteriori, bugetul stabilit pentru 2006 prevede in cele mai multe cazuri un exercitiu financiar echilibrat, in care veniturile estimate vor fi aproximativ egale cu cheltuielile facute. De exemplu, in ciuda pierderilor de peste 23 mil. euro facute anul trecut, bugetul CNH Petrosani prevede ca in 2006 rezultatul financiar va fi zero. In aceeasi situatie se afla si Electrocentrale Bucuresti (pierderi in 2005 de peste 37 mil. euro) si CN Minvest Deva (pierderi de circa 15 mil. euro in 2005).
"Exista doar doua motive pentru care statul pastreaza aceste regii in viata: in primul rand, nu le vrea nimeni, apoi este vorba de ratiunile sociale, care necesita o decizie politica", spune Paslaru. El considera ca privatizarea acestora este imposibila din cauza absentei celor interesati si ca autoritatile nu vor sa isi asume decizia inchiderii lor de teama consecintelor sociale. In prezent, in industria miniera lucreaza circa 50.000 de salariati, iar in regiile de energie electrica lucreaza alte cateva zeci de mii, cei mai multi fiind la Electrica S.A. (11.500 de angajati).
In cadrul celor 24 de societati MEC, sectorul minier a produs anul trecut pierderi de peste 50 mil. euro, in timp ce firmele din domeniul energiei electrice au facut un profit cumulat de peste 193 mil. euro. In cazul acestora din urma, profitul obtinut are doua explicatii: in primul rand, cresterea accelerata a tarifelor la energia electrica din ultima perioada, care a permis in sfarsit acestor societati sa-si acopere costurile si sa aiba o marja de dezvoltare. De altfel, cresterea tarifelor la energia electrica a facut inutile subventiile in cazul companiilor din acest domeniu. Anul trecut, cele 10 companii energetice din subordinea MEC au beneficiat de subventii de numai 7 mil. euro, de aproape 40 de ori mai putin decat companiile miniere.
In al doilea rand, privatizarile din ultima perioada din sectorul energiei electrice au insemnat venituri care s-au reflectat de cele mai multe ori direct in profitul companiilor respective. Vanzarea filialelor catre diversi investitori privati a adus fluxuri de capital altfel imposibile pentru aceste companii.
In cazul societatilor miniere, problema pierderilor este deja cronica. In primul rand, desi acestea vand resurse naturale (carbuni, in cea mai mare parte), ele sunt captive fata de centralele termoelectrice, care sunt de departe cei mai mari clienti si, de cele mai multe ori, singurii cumparatori ai carbunilor. Apoi, schimbarile foarte dese de management au adancit problema conducerii ineficiente a acestor societati. "Conducerea companiilor publice de utilitati, mai ales in aceste domenii delicate, a fost dintotdeauna dezastruoasa", spune analistul GEA. Nu in ultimul rand, sectorul minier este unul unde lipsesc cu desavarsire investitorii privati, in timp ce pe segmentul energiei electrice au avut loc in ultima perioada mai multe intrari pe piata ale unor astfel de investitori.
Practic, singura companie miniera de stat care a reusit sa obtina profit in anii trecuti a fost Societatea Nationala a Lignitului Oltenia, care a castigat in 2005 aproape 1,5 mil. euro. In afara acesteia, regiile din acest domeniu supravietuiesc doar datorita subventiilor acordate de stat pe diverse cai.
Din perspectiva platilor restante, situatia se inverseaza, iar societatile energetice trec pe primul loc, in fata celor miniere. Conform datelor incluse in bugetele de venituri si cheltuieli, societatile din subordinea MEC care activeaza in domeniul energiei electrice vor avea la finele acestui an plati restante catre furnizori si bugetele statului in valoare totala de un miliard de euro, in scadere cu 88 mil. euro fata de finele anului 2005. In afara Termoelectrica, regiile de stat cu cele mai mari plati restante sunt CNH Petrosani (300 mil. euro la finele lui 2006), Minvest Deva (121 mil. euro), Electrica S.A. (189 mil. euro) si Compania Nationala Romarm (84 mil. euro).
Situatia dezastruoasa a majoritatii societatilor din subordinea MEC nu se reflecta insa in nivelul salarizarii personalului. Angajatii celor 24 de regii vor primi anul acesta un salariu mediu net lunar de 425 de euro, in crestere cu 8% fata de 2005 si cu 85% mai mare decat cel estimat la nivelul intregii economii.
In schimb, fondul total de salarii al regiilor MEC se va reduce de la circa 611 mil. euro la 594 mil. euro, de unde rezulta ca disponibilizarile din randul acestor regii va continua si in decursul acestui an.
Cele mai mari salarii le incaseaza angajatii de la Nuclearelectrica (897 de euro net lunar in 2006), iar cele mai mici - angajatii de la producatorul de armament Romarm (290 de euro).
Cat priveste salariile nete ale directorilor acestor companii, ele depasesc 2.600 de euro lunar, adica un nivel de 11 ori mai mare decat media pe economie si de aproape trei ori mai mult decat ministrul economiei si comertului, Codrut Seres. Acesta a incasat anul trecut, conform propriei declaratii de avere, un salariu net lunar aferent functiei de ministru in valoare de circa 940 de euro. "In situatia unui management in pierdere, asa cum au majoritatea regiilor, in nici un caz nu se justifica aceste salarii, cu atat mai putin prime sau alte bonificatii care inca se acorda", a conchis Paslaru de la GEA.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
