Ieftinirea cu 4 bani pe litru a carburanţilor din România a venit ca urmare a scăderii preţului mondial al petrolului, însă bucuria noastră la pompă are implicaţii mult mai mari în contextul geopolitic global.
Ieftinirea cu 4 bani pe litru a carburanţilor la sfârşitul lui octombrie 2014 nu a dus la reduceri semnificative ale costurilor unui plin (cam 20 de lei la un plin, sau 50 de euro pe an economie), dar a fost binevenită, pe fondul ieftinirii globale a preţului la petrol. Ce nu ar trebui să omitem, însă, este contextul în care are loc o astfel de ieftinire.
Producţia de petrol a Statelor Unite a crescut semnificativ în ultimii ani, iar avântul producerii de gaze de şist şi a exploatării şisturilor bituminoase, precum şi creşterea acestora în ponderea surselor de energie au fost factorii principali care au dus la scăderea preţului petrolului, în contextul în care ţările OPEC au păstrat livrările de petrol la acelaşi nivel. Dacă revenirea preţului petrolului la zona celor 80 de dolari a reprezentat un avantaj pentru consumatori, nu acelaşi lucru se poate spune despre ţările ale căror bugete depind în mod direct de păstrarea unui preţ ridicat al acestuia - Iranul şi Rusia fiind unele dintre ele. Bugetul Rusiei, în special, este gândit pentru un preţ de 100 de dolari pe baril, în timp ce Iranul îşi vede subminată poziţia la negocierile nucleare cu SUA - două complicaţii la care cele două state nu s-au gândit înainte de începerea acestui an, când preţul petrolului era în jurul celor 100 de dolari.
