Banca Nationala a Romaniei isi doreste sa majoreze in continuare rezerva valutara, cu circa 15-20% pana la sfarsitul anului, pe masura cresterii importurilor, a declarat ieri guvernatorul Mugur Isarescu.
Majorarea rezervei trebuie sa acopere serviciul datoriei externe pe 2004, care se ridica la 1.324 milioane de euro, si diferenta de acoperire a importurilor previzionate de la ecchivalentul a circa 3,2 luni la 3,5 luni - nivel convenit ca optim, inclusiv cu FMI.
"Nu ne propunem sa ne ducem la un grad de acoperire a importurilor de peste 3,5 luni", a afimat Isarescu. El spune ca principalele surse de majorare a rezevei valutare vor fi o emisiune de euroobligatiuni, in valoare de cel putin 600 milioane de euro, plus venituri din privatizare. Numai in contul actiunilor BCR ar trebui sa intre 222 milioane de dolari, la care s-ar putea adauga contravaloarea actiunilor Petrom, daca privatizarea se incheie pana la sfarsitul anului. De asemenea, Banca Nationala va continua sa cumpere valuta de pe piata interbancara.
Majorarea rezervei nu va insemna deprecierea leului a tinut sa arate guvernatorul. "Am probat deja ca nu aceasta este regula. Am revenit pe pozitia de cumparator net, fara sa depreciem cursul. Politica noastra este astfel incat bancile sa fie in pozitia de a dori sa ne vanda valuta si nu noi de a vrea sa cumparam", spune Isarescu.
In luna februarie Interventiile BNR in piata interbancara prin cumparari de valuta au condus la o crestere a rezervei valutare cu 78,3 milioane euro, pana la 6,42 miliarde de euro.
In una ianuarie a acestui an, valoarea importurilor a fost de 1,53 miliarde de euro, in crestere cu 8,6% fata de ianuarie 2003.
La sfarsitul lui 2003, rezerva BNR se ridica la 6,39 miliarde de euro, cu 505 de milioane peste nivelul inregistrat la inceputul anului, fata de o crestere de doua miliarde in 2002.
Isarescu a precizat ca banca centrala nu doreste sa majoreze rezervele intr-un ritm atat de ridicat ca in trecut, in conditiile in care nu mai este nevoie.
Cursul leului, "ghid" pentru dezinflatie
BNR va aplica in acest an o politica monetara stransa si va utiliza inclusiv in 2005 cursul de schimb pentru "ghidarea" procesului dezinflationist, pana cand rata inflatiei va scadea la un nivel de 5%-6%, a declarat guvernatorul BNR, Mugur Isarescu.
"Daca spunem ca dorim pentru 2004 o apreciere reala de 2%-4%, si o tinta de inflatie de 9%, practic anuntam pietele ca deprecierea nominala va de 5%-7%", a spus Isarescu.
Oficialul BNR a reamintit ca banca centrala va trece, anul viitor, la o politica de tintire directa a inflatiei, avand ca obiectiv o crestere a indicelui preturilor de consum de numai 6%. Pentru 2006, tinta este de 5%, urmand ca, in anii viitori, inflatia sa fie redusa la 3%-4%.
Isarescu a aratat ca aprecierea reala a leului fata de cosul valutar format din euro si dolar, unde moneda europeana are o pondere de 75%, ajuta atat procesul dezinflationist, cat si reducerea duratei in care Romania poate recupera decalajul economic fata de Uniunea Europeana.
Reforma, marea provocare a dezinflatiei
Guvernatorul BNR, Mugur Isarescu, a declarat ca stabilitatea macroeconomica nu poate fi un castig de durata, in absenta unei "reforme adevarate" la nivelul intreprinderilor, esentiala pentru procesul de dezinflatie.
"Putem sa facem inca cinci macrostabilizari in Romania, dar fara o reforma adevarata la nivelul intreprinderilor, toate acestea nu sunt decat batalii castigate temporar", a afirmat Isarescu.
Principala provocare a Romaniei in procesul de dezinflatie o reprezinta accelerarea reformelor structurale si a procesului de privatizare, la care se adauga masurile de politica monetara luate de BNR, a continuat oficialul BNR.
El a spus ca, pe langa reformele structurale, viitorul Executiv trebuie sa realizeze consolidarea fiscala.
"Este un mare merit al Guvernului ca a mentinut deficitul fiscal la un nivel redus. Reformele structurale au fost grele si se pare ca vor fi in continuare. Un deficit scazut este foarte bun pentru ca, in eventualitatea unei recesiuni economice, Guvernul are o marja de manevra mai mare", a explicat Isarescu.
Potrivit guvernatorului BNR, costul reformelor structurale se regaseste in inflatie, in conditiile in care convergenta economica pentru aderarea la Uniunea Europeana implica alinierea preturilor energetice la nivelul european.
"Daca ne-am propune sa ducem inflatia la 3%, printr-o politica monetara stransa si o politica fiscala dura, nu am putea. Convergenta preturilor adauga 3-4 puncte la inflatie", a spus Isarescu.
El a aratat ca politica dezinflationista a inceput in anul 1999, cand a existat, pentru prima oara, un minim de coerenta a politicilor economice. Romania nu a ales o masura de reducere rapida a inflatiei, de tipul consiliului monetar, adoptand insa o politica de reducere anuala a ratei inflatie cu circa 25%.
In opinia lui Isarescu, principalele zone de actiune care cad in sarcina BNR in procesul de dezinflatie se refera la largirea deficitului de cont curent, rezerva valutara si cresterea creditului de consum.
Guvernatorul BNR a apreciat ca pozitiva cresterea creditului de consum, subliniind insa ca aceasta a contribuit la majorarea deficitului de cont curent. Masurile adoptate de banca centrala pentru temperarea creditului au avut ca scop reducerea dezechilibrului balantei de plati, fara a afecta activitatea bancilor, pentru ca ritmul de crestere al creditelor sa fie sustenabil.
BNR a cumparat valuta
Banca Nationala a Romaniei (BNR) a intervenit din nou ieri pe piata valutara si a cumparat mai multe zeci de milioane de euro pentru a diminua intarirea, mult prea brusca, a leului in fata monedei europene. Interventia bancii centrale s-a facut simtita in momentul in care dealerii de pe piata de la Bucuresti cotau moneda europeana la 39.780/39.800 lei si ordinele de vanzare de euro erau evidente. "Este un joc de-a soarecele si pisica, in care in mod evident banca centrala vrea sa ne invarte cum vrea. Daca intrebi in piata nu foarte multa lume crede ca interventia de astazi se justifica", spune nu dealer.
IN urma unei sedinte de tranzactionare destul de agitata banca centrala a calculat un curs de schimb de 39.991 lei pentru un euro, respectiv 32.330 lei pentru un dolar. Pe pietele externe euro a oscilat ieri intre 1,238-1,245 dolari, variatiile zilnice fiind destul de mici.
Banca centrala a continuat ieri sa atraga surplusul de lichiditati de pe piata monetara, bancile plasand peste 4.680 miliarde de lei pe o perioada de o luna si la aceeasi dobanda de 21,25% pe an.
razvan.voican@zf.ro
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
