Suma împrumutată de bănci prin operaţiunile repo săptămânale a scăzut ieri la minimul ultimului an chiar dacă BNR nu a mai impus nicio restricţie în ceea ce priveşte injecţiile de lichiditate în piaţă. Un nivel mai scăzut fusese înregistrat la începutul lunii aprilie 2012.
Opt bănci au împrumutat ieri numai 2,3 miliarde de lei, ceea ce reflectă o îmbunătăţire semnificativă a lichidităţii din piaţă, având în vedere că la începutul anului sumele solicitate erau de 10-15 ori mai mari. Dealerii spun că lichiditatea a crescut pe fondul intrării în piaţă a unor sume de la Trezoreria statului. Creşterea lichidităţii din piaţă a fost reflectată inclusiv de cererea ridicată pentru titluri de stat la licitaţia organizată ieri de Ministerul Finanţelor.
Statul a scos la vânzare certificate de trezorerie cu scadenţa la un an în valoare de 500 mil. lei, dar cererea din partea băncilor a fost de aproape şase ori mai mare, astfel că randamentul a coborât la 5,3% pe an.
Băncile locale au fost principalii clienţi ai statului la licitaţia de ieri, în condiţiile în care investitorii străini – care au revenit pe piaţa titlurilor de stat la sfârşitul anului trecut – sunt interesaţi doar de instrumente cu maturităţi lungi. Lipsa de pe piaţă a investitorilor străini s-a văzut şi în evoluţia cursului de schimb, care a urcat la peste 4,37 lei/euro. Leul a fost susţinut în ultimele luni, în principal, de intrările de capital străin pe piaţa monetară, bani care au fost schimbaţi în lei pentru a fi investiţi ulterior în titluri de stat.
Semnale de îmbunătăţire a lichidităţii din piaţă apăruseră încă de săptămâna trecută, când banca centrală a eliminat în mod neaşteptat plafonul la repo, dar suma solicitată de bănci a fost de numai 7,3 miliarde de lei. BNR a eliminat plafonul la repo după cinci săptămâni consecutive în care a efectuat injecţii limitate de lichiditate în piaţă pentru a contracara presiunile pe curs.
Sumele injectate de BNR în piaţă prin operaţiuni repo fuseseră limitate în luna octombrie pe fondul presiunilor de depreciere a leului, banca centrală alegând atunci să limiteze volatilitatea cursului cu preţul creşterii dobânzilor la lei. Decizia de săptămâna trecută a venit după ce ultimele două luni au existat o serie de semnale de relaxare din partea băncii centrale, creşterea treptată a plafonului de la 4 mld. lei la 10 mld. lei.
Creşterea lichidităţii din piaţă s-a reflectat şi în scăderea dobânzilor la lei, indicatorul Robor la 3 luni (baza de calcul pentru cele mai multe credite în lei) ajungând în prezent la minimul ultimelor şapte luni, de 5,4% pe an. Spre comparaţie, dobânda de politică monetară este de 5,25% pe an. Dobânda Robor a scăzut totuşi cu o jumătate de punct procentual anul acesta.
Totuşi, unele bănci continuă să plătească dobânzi peste 6% pe an pentru a atrage depozite de la clienţi, ceea ce arată că lichiditatea este inegal distribuită pe piaţă.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
