BNR a redus uşor prognoza de inflaţie pentru acest an de la 3,2% la 3,1%, respectiv în intervalul ţintit pentru acest de banca centrală, de 2,5% plus/minus un punct procentual, a anunţat astăzi guvernatorul BNR Mugur Isărescu.
Inflaţia s-a menţinut în trimestrul al doilea în afara intervalului ţintă, din cauza şocurilor pe partea de ofertă din trimestrele anterioare, dar va reveni puternic pe scădere în perioada următoare, a mai spus guvernatorul.
Mugur Isărescu suţine în acest moment o conferinţă de presă la sediul BNR în care prezintă raportul trimestrial asupra inflaţiei.
Urmăriţi live text pe www.zf.ro
În T2 rata anuală a inflaţiei a rămas în afara ţintei, nivel relativ înalt din cauza şocurilor de ofertă din trimestrele anterioare, din scumpirea energiei. Pe măsură ce se mişcă scala dispar efectele negative şi impactul asupra inflaţiei.
Inflaţia va reveni puternic în jos în urmatoarea perioadă. Inflaţia Core 2 ajustat s-a dus în jos, şi-a menţinut tendinţa descendentă.
Inflaţia a crescut puţin în luna iunie, creşterea fiind accidentală, legată de mişcările de curs şi creşterea preţurilor la servicii. Mărfurile alimentare au avut o tendinţă descendentă.
Pe ansamblu, componentele exogene care nu au generat presiuni inflaţioniste în trimestrul doi, presiunile la tutun şi băuturi alcoolice s-au temperat.
Două treimi din inflaţie au fost influenţe exogene, în afara capacităţii de actiune a politicii monetare.
Rămâne problema în ce măsura factorii care nu ii putem controla vor acţiona în perioada următoare.
Factorul principal care a tinut inflaţia sub control în ciuda şocurilor l-a constituit cererrea de consum şi deviaţia PIB, avem deviaţie PIB negativă în continuare.
Există un risc de abatere în jos a preţurilor faţă de prognoza noastră, datorită dinamicii preţurilor alimentare, inclusiv datorită anunţului de diminuare a TVA la pâine. Avem o prognoză de 3,1%, totuşi este probabil să avem o inflaţie mai mică de 3,1%
Pe termen lung riscul este de abatere în sus a preţurilor, generat de incertitidinea la nivel mondial, care determină o volatilitate ridicată a capitalului.
Încrederea consumatorilor a regresat, dar este evident că începând cu vara anului trecut am observat variaţii, mai degrabă decât o tendinţă clară de redresare.
Creditul de consum şi venitul, care ar putea să finanaţeze revenirea consumului evoluează dezamăgitor, mai ales creditul, dar are şi partea pozitivă: lumea îşi rambursează datoriile.
Numărul de salariaţi nu evoluează semnificativ, nu aş spune că avem o tendinţă pregnant pozitivă nici a salariului.
Ce a adus ecpnomia pe plus în ultimele 6 luni? Datele arata ca motorul a fost exportul net.
Suntem prudenţi, nici optimişti, nici pesimişti. Recolta bună poate face ca tendinţa de scădere a inflaţiei să fie si mai descendentă. La sf ârşitul lui septembrie inflaţia va intra în intervalul ţintit şi se va menţine până la sfârşitul perioadei de proiecţie.
Prognoza este o plafonare pentru inlfaţia de bază în perioada următoare, a la long, în jurul nivelului de 2% . Cred că este un nivel rezonabil, nu ne aşteptăm să avem în Romania inflaţie spre zero. Mai sunt preţuri de ajustat în sus, de exemplu la energie.
Până în 2018 evoluţia preţurilor la ţigări va mai contribui la inflaţia relativ mai înaltă din România. Şi preţul benzinei va ridica inflaţia. Nu prognozăm să avem preţuri înalte ca în Italia sau Olanda.
Este un preţ scăzut, de aceea ne aşteptăm la uşoare creşteri. Partea bună este că nu mai există diferenţe semnificative între preţurile de la noi şi cele din UE. Grosul ajustărilor s-a facut.
De asemenea, ajustarea preţului la energie se va face în mod gradual, asadar un nivel al inflaţiei Core 2 de 2% este rezonabil. În sfârşit, am intrat în clubul european al inlaţiei. Ne invartim în jurul 2-2,5-3%, nu ne aşteptăm la un nivel mai mic.
Am folosit tamponul rezervei valutare pentru a menţine stabilitatatea cursului, am limitat impactului mişcărilor de capital prin creşterea mişcărilor în ceea ce priveşte rezervele valuare.
Nu ne-am temut să avem creşteri sau scăderi ale rezervei valutare, avem o rezervă suficient de mare, iar utilizarea ei în mod activ este folositoare dacă o facem în mod inteligent.
Inflatia s-ar putea duce spre ţintă, deci ar putea fi mai mică decât prognoza de 3,1%. Produsele volatile agroalimentare ar putea duce inflaţia în jos.Vom avea o evoluţie negativă la aceste produse, trebuie să ţinem cont că anul trecut am avut creşteri, cu alte cuvinte decalajul este mare. În iulie anul trecut indicele preţurilor de consum a crescut cu 0,6%. Datele arată că în iulie anul acest va fi un minus.
Avansul masei monetare din ultima perioadă nu are impact asupra inflaţiei. Sunt factori externi, creşteri datorate deprecierii cursului, a cheltuielilor bugetare şi împrumuturilor făcute de Ministerul Finanţelor.
Există o corelaţie între inflaţie şi creşterea masei montere în teorie, dar pe termen lung. Pe termen scurt nu se adevereşte. Trebuie precizat că reluare creditului nu este posibilă dacă nu avem o creştere a masei monetare.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
