Explozia de anul trecut a creditului de consum a ridicat ponderea creditului neguvernamental in Produsul Intern Brut al Romaniei pana la 16,2% fata de 11,2% la sfarsitul lui 2002. Chiar si asa, gradul de intermediere bancara ramane extrem de scazut in comparatie cu ceilalti candidati la Uniunea Europeana.
In ciuda majorarii spectaculoase a creditului, ponderea in PIB a masei monetare a scazut anul trecut de la 24,7%, la 24,4%. "Aceasta ne arata ca mare parte din cresterea rapida a creditului s-a bazat pe resurse externe, ceea ce poate genera probleme in viitor", spune Eugen Radulescu, consilier al guvernatorului BNR.
La nivelul lui 2003, el remarca si dezechilibrul foarte mare dintre dinamica economiilor populatiei si cea a creditului, rezultand o "dezeconomisire".
In prima luna a lui 2004, chiar inainte de intrarea in vigoare a normelor de creditare emise de BNR, volumul creditelor acordate persoanelor fizice si-a mentinut trendul ascendent, inregistrand un plus de 4,4%, in conditiile in care creditul in lei a crescut cu 5,2%, iar cel in valuta cu 2,8%, in echivalent euro. Economisirile au crescut in ianuarie cu numai 1,6% in termeni nominali.
"BNR nu si-a propus sa ridice un baraj in fata creditarii. Daca ar fi vrut asa ceva, ar fi facut-o cu siguranta, prin masuri precum majorarea rezervei minime obligatorii ori stabilirea unor limitari nominale de crestere a creditului pentru fiecare banca si penalizarea depasirilor. Trebuie inteles ca asa-zisele <fisuri in baraj> au putut fi "gasite" tocmai pentru ca BNR nu a intentionat decat sa tempereze aceasta exuberanta a creditului ", afirma Eurgen Radulescu.
Consilierul guvernatorului BNR arata ca discutia privind normele de creditare scoate in evidenta nevoia unei transparente crescute a ofertei bancilor, in principal la nivelul costurilor ascunse "extrem de mari" ale creditelor si a caror dezvaluire este prezentata acum ca mod de exploatare a scaparilor din norme.
"Nu s-a pus problema ca polita de asigurare nu este luata in calcul, insa ar trebui inteles ca aceasta nu este un simplu bon de care faci rost pentru a indeplini o cerinta formala, ci un cost suplimentar care se adauga creditului", spune Radulescu.
El arata ca nici extinderea duratei de creditare nu reprezinta neaparat un lucru rau, insa clientii bancilor ar fi bine sa tina cont ca aceasta inseamna ca ajung sa plateasca de doua ori mai multa dobanda, mai mult decat pretul bunului cumparat pe credit.
"Este datoria bancii centrale sa se intrebe daca nu cumva prudenta este sacrificata de dragul unui castig rapid. Intr-adevar, indicatorii de prudentialitate in sistem arata bine, insa acesta nu este un motiv pentru a astepta sa se deterioreze, sa fim in situatia de a reactiona la o situatie proasta. Dorim o curbare a tendintei de crestere a creditului pentru a ramane in limitele unei sigurante", mai spune Eugen Radulescu.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
