BNR se opune formei legii discutată în Senat cu privire la trecerea Arenelor Progresul în proprietatea statului, considerând că proiectul de act normativ nu este compatibil cu legislaţia UE şi contravine principiului independenţei băncii centrale.
Ministerul pentru Relaţia cu Parlamentul a transmis în luna aprilie către BNR ”Propunerea legislativă privind destinaţia unor terenuri şi a construcţiilor edificate pe acestea”, solicitând o opinie motivată a Băncii Centrale cu privire la această propunere legislativă.
” Proiectul de lege nu este compatibil cu legislaţia Uniunii Europene în ceea ce priveşte principiile fundamentale de organizare şi funcţionare a băncilor centrale naţionale. Astfel, proiectul de lege intervine în dreptul de proprietate al băncii centrale asupra activelor sale. declarând faptul că sunt proprietate publică a statului bunuri imobile aflate în prezent în proprietatea Băncii Naţionale a României. Or, principiul independenţei băncii centrale prevede că nicio parte terţă nu poate exercita o influenţă directă sau indirectă asupra băncii centrale naţionale”, se arată în răspunsul formulat de BNR semnat de Florin Georgescu, Prim-viceguvernator.
Construcţiile vizate de proiectul de lege, din str. Doctor Staicovici nr. 42-48, au fost dobândite de BNR în 1946 de la Societatea de Dare la Semn Bucureşti, iar în anul 1948 Banca Naţională a României a mai achiziţionat un teren viran, situat în vecinătate. Ulterior, în anul 1991 Ministerul Tineretului şi Sportului a predat cu plată, la valoarea de inventar, nu în folosinţă gratuită, doar anumite amenajări sportive, terenul şi celelalte clădirii aflându-se în proprietatea neîntreruptă a BNR.
”Cert este faptul că actuala infrastructură a arenei de tenis a fost construită de regimul comunist, în anul 1973, precum şi că Banca Naţională a României avea calitatea de proprietar al terenului şi al unor clădiri, iar Clubul Sportiv Progresul avea calitatea de chiriaş, plătind chirie băncii centrale chiar şi în perioada regimului comunist pentru amenajările din proprietatea instituţiei noastre, ca în anul 1991, cum am precizat, celelalte amenajări sportive să fie preluate cu plată, la valoarea lor de inventar”.
Terenul vizat de proiectul de lege este în prezent înscris în cartea funciară având drept unic proprietar Banca Naţională a României, imobilul fiind compus atât din terenurile şi construcţiile cumpărate în anii 1946 şi 1948, cât şi din construcţiile ridicat de BNR în perioada 1946-2018.
Potrivit Băncii Centrale, din 1946 până în prezent instituţia a avut calitatea de proprietar şi a plătit taxe şi impozite pe teren, efectuând lucrări de investiţii şi mentenanţă, plătind salarii şi cedând folosinţa asupra terenului ori a construcţiilor, cu plată, atât către Statul Român, cât şi către entităţi/persoane private.
În acest context, proiectul de lege iniţiat de Guvern reprezintă o ”veritabilă preluare de către Statul Român a imobilului proprietatea Băncii Naţionale a României, printr-o modalitate care nu este prevăzută de lege”, cu ignorarea prevederilor Convenţiei Europene a Drepturilor Omului. De asemenea, BNR consideră că actul normativ nu are la bază o fundamentare temeinică ci, dimpotrivă, se sprijină pe existenţa unor raporturi sociale şi economice ce nu corespund realităţii şi contravine legislaţiei europene privind independenţei băncilor centrale.
