Investitorii pe Bursa anticipeaza prognozele de crestere economica cu un an inainte, astfel ca daca in 2010 Romania ar urma sa aiba o evolutie pozitiva a economiei, Bursa ar incepe sa creasca inca de pe acum, spune Horia Braun, directorul de investitii al celui mai mare fond de pensii, ING, cu active de circa 145 mil. euro.
"Daca investitorii ar anticipa ca anul viitor se va relua cresterea economica la un nivel apropiat de PIB potential, acest lucru s-ar vedea inca de pe acum pe Bursa. Dar nu se vede. Incertitudinile sunt foarte mari, iar Romania pare sa fie mai corelata cu evolutiile de pe piata financiara internationala", apreciaza Horia Braun, 36 de ani, fostul sef al serviciului de modelare din Directia de Politica Monetara si Modelare Macroeconomica a BNR, intr-un interviu acordat ZF.
Directorii de investitii urmaresc in general toti indicatorii care apar privind evolutia economiei, inflatie, productie industriala, constructii.
"Nu pot sa fac un top trei. Urmarim toti indicatorii, pentru a avea cat mai multa informatie in construirea strategiei. Declaratiile oficialilor le luam insa cu prudenta. De exemplu, anul trecut in toamna numai statul credea ca vom avea o crestere economica de 4% in 2009", spune Braun.
In orice caz, fondurile de pensii nu investesc masiv in actiuni din mai multe motive, printre care lichiditatea scazuta si preferinta lor pentru active sigure, mai ales in aceasta perioada. Fondurile de pensii cu risc mediu (asa cum sunt toate pe piata locala, exceptand Generali Pensii care are un grad ridicat de risc) sunt obligate prin lege sa investeasca o pondere intre 65-85% in active sigure. Astfel, desi fondurile de pensii pot investi pana la 15% in actiuni, la sfarsitul lunii iunie acestea aveau doar 3,65% din plasamente in actiuni.
"O investitie masiva a fondurilor de pensii pe Bursa se va vedea in momentul cand economia isi va reveni pe un trend de crestere sustenabil, revigorand perspectivele de crestere a profitabilitatii companiilor de pe piata bursiera. E greu de spus cand se va intampla acest lucru, dar impresia mea e ca pana la acel moment va trebui sa mai asistam la cateva runde de taiere de costuri atat la nivel macroeconomic - la nivel bugetar, cat si la nivel de companii."
Cu privire la evolutia Bursei in prima parte a acestui an, Braun apreciaza ca "amploarea revenirii a fost surprinzatoare, dovedind cat de puternic a fost de fapt impactul panicii pe piata financiara in perioada octombrie 2008 - martie 2009".
S-a mai imbunatatit lichiditatea in piata fata de toamna anului trecut? Braun spune ca dupa scaderea puternica a volumului de tranzactionare pe Bursa din iarna trecuta, in luna martie s-a simtit o revenire, dictata de valul de optimism care a aparut, insa in ultimele saptamani se constata din nou o scadere a volumelor tranzactionate.
"Este greu de facut o evaluare in acest sens (in sensul gradului de lichiditate - n.r.), mai ales ca un episod de crestere a lichiditatii pe fond de scadere a preturilor, cum am avut in toamna anului trecut, nu este chiar unul pozitiv. In ultimele saptamani se constata din nou o scadere a volumelor tranzactionate si in general se poate spune ca lichiditatea pe bursa romaneasca ramane la un nivel cu totul nesatisfacator pentru o piata functionala de capital."
Cum se face strategia de investitii
Strategia generala se bazeaza pe cele trei activitati de manangement de portofoliu: alocarea pe clase de active, timing-ul pietei (adica anticiparea evolutiei viitoare) si selectarea instrumentelor financiare, explica directorul de investitii al ING Fond de Pensii.
Alocarea pe clase de active depinde de perspectivele privind evolutia preturilor acestora, mai exact, in cazul instrumentelor cu venit fix (titluri de stat, obligatiuni), alocarea intre scadentele instrumentelor depinde de anticiparea privind ratele de dobanda.
"In acest domeniu, criza financiara a adus o atentie sporita cu privire la alocarea in actiuni, ale caror preturi s-au dovedit de multe ori foarte volatile, inregistrand fluctuatii foarte mari."
Selectia instrumentelor efective in care se face investitia a fost si ea afectata de criza financiara. "In cazul instrumentelor cu venit fix, analiza emitentilor a devenit mai minutioasa si tendinta a fost de a ne indrepta spre emitenti cu o solvabilitate foarte ridicata, precum Banca Mondiala, BERD sau Banca Europeana de Investitii sau spre obligatiuni emise de companii private, in special banci, avand garantia explicita a unui stat al UE", spune Braun.
El decide cum se investesc banii din contributiile pentru pensia privata obligatorie a 1,47 milioane de romani. ING Fond de Pensii detine o cota de piata de 34% dupa numarul de participanti la sfarsitul lunii iunie.
Fondul de Pensii de pe pilonul II al ING a obtinut in 13 luni de la lansare un randament de 13,85%, mult peste nivelul inflatiei de 5,86% (iunie 2008-iunie 2009).
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
