Calendarul sedintelor de acest tip mai prevede doar inca ointrunire pana la sfarsitul acestui an, pe 3 noiembrie, data lacare ar trebui sa fi inceput un nou mandat de cinci ani laconducerea Bancii Nationale.
Incepand din februarie si pana in prezent, BNR a redus dobandacu 1,75 puncte procentuale, pana la 8,5%.
Asteptarile analistilor privind continuarea acestui trend derelaxare a politicii monetare merg pana la un nivel de dobanda de7,25% la sfarsitul anului, conform prognozei Citibank.
Reducerile de dobanda operate pana in prezent nu au avut vreunefect de incurajare a creditarii in lei, iar ritmul lent alacestora nu a putut preveni noi episoade de depreciere a leului.Astfel, pana saptamana trecuta euro ameninta iar sa urce pana la4,30 lei, desi BNR avea cea mai ridicata dobanda din UE, iar ratareala a dobanzii se ridica in continuare la peste 3,5 puncteprocentuale, nivel considerat neobisnuit de mare pentru o economiein recesiune.
"Scenariulnostru de baza pentru sedinta de politica monetara de marti indicao reducere a dobanzii cu jumatate de punct procentual, pana la 8%.Rata inflatiei ar putea continua sa scada in lunile urmatoare,intrand in banda de variatie din jurul tintei BNR de 3,5% pana lasfarsitul anului, datorita contractiei severe a cererii interne, acursului de schimb destul de stabil si a evolutiei favorabile apreturilor administrate (indeosebi ale energiei)", comenteaza EugenSinca, analist al BCR.
El considera ca banca centrala are mai mult spatiu de manevrapentru relaxarea politicii monetare atat timp cat Guvernul continuasa aplice politici mai stricte de venituri si cheltuieli. InclusivFMI a indicat recent ca stabilitatea de pe pietele financiare siscaderea inflatiei ar lasa loc de mai multa relaxare din parteaBNR, insa este nevoie de o abordare prudenta, avand in vedereinflatia inca ridicata si persistenta unor vulnerabilitati fata depresiuni externe.
In aceste conditii, BCR se asteapta la o relaxare graduala apoliticii BNR, care ar putea continua in 2010.
Modificarile care ar urma sa aiba loc in componenta Consiliuluide Administratie al BNR nu sunt de natura sa aduca schimbaridramatice in politica monetara, mai ales ca viceguvernatorulresponsabil cu acest domeniu, Cristian Popa, si-a gasit sprijinpolitic pentru a primi un nou mandat, potrivit surselor de pepiata.
Mandatul pe cale sa se incheie al actualei conduceri a BNR afost marcat de introducerea strategiei de tintire directa ainflatiei, dupa modelul practicat deja cu mai multi ani inainte dealte banci centrale din regiune precum cea a Poloniei, Cehiei sauUngariei.
Eficienta acestei strategii a fost pusa in discutie de mai multeori de catre analisti si comentatori, inclusiv presupusele abordarioriginale prin care BNR ar fi continuat sa fie preocupata in bunamasura si de evolutia cursului de schimb leu/euro, nu doar deinflatia ca atare, mai ales ca aceasta constituie in multe ocaziiprincipalul factor inflationist.
Criza economica a venit ca un test dur pentru politica detintire a inflatiei. In primul rand pentru ca toate ipotezelemacroeconomice pe care fusesera fundamentate deciziile demodificare a dobanzii au fost invalidate.
Asa se face ca Romania a intrat in criza cu o dobanda de 10,25%pe an stabilita in august 2008, cu 3,25 puncte procentuale pesteminimul de 7% inregistrat in urma cu un an. Economia a intrat incadere din trimestrul IV 2008, dar BNR a inceput reducerea dobanziide-abia in februarie 2009, cu un sfert de punct.
Principala frana in calea relaxarii a fost considerat riscul dedepreciere a leului, cu presiunile inflationiste implicite, insaleul a ramas vulnerabil in pofida dobanzii mari mentinute de BNR,iar creditarea s-a restrans tot mai mult.
Din cauza dobanzii mult mai mari decat la euro, creditul in leia ajuns sa reprezinte in august doar circa 40% din creditul privattotal, limitand inca o data relevanta politicii monetare a BNR ineconomie.
Creditul in valuta a reinceput sa dea semne de crestere inpofida riscurilor de depreciere suplimentara a leului. Pe de altaparte, rezerva valutara record a BNR, de aproape 29 mld. euro cubanii din transa intrata recent de la FMI, poate fi privita ca ogarantie ca banca centrala poate atenua eventuale socuri pe cursulleu/euro.
In ultimele zile ale saptamanii trecute leul s-a apreciat inpasi repezi in raport cu euro, cotatiile coborand vineri dupaamiaza pana la 4,20 lei/euro.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
