In prima jumatate a anului nu se va intampla mare lucru pe piatabancara de retail, insa pe sectorul companiilor mari cererea decredite va incepe sa creasca, alaturi de sectorul public,anticipeaza Rasvan Radu.
"Deja se simte ca exista un suflu nou la unele companii pentruca s-a facut diferentierea intre jucatori: cei care ies din crizaintr-o forma mai buna vor sa se intareasca si au posibilitatea saprofite de slabiciunile competitorilor."
Radu afirma ca si diferentierea intre banci este in curs, iaraceasta se vede pe piata creditului unde concurenta pentrufinantarea firmelor bune este mai mica.
"Au inceput sa apara clienti care vin sa solicite credite de lacompetitori ai bancii de la care se finantau in mod traditionalpentru ca pe piata s-au conturat perceptii in privinta bancilorcare finanteaza in continuare si altele care sunt in expectativa.Aceasta tendinta se va propaga in prima parte a acestui an si vadeveni din ce in ce mai evidenta. Si cum retailul va mai intarziacu relansarea, cred ca vor avansa mai repede bancile care suntputernice pe zona clientilor corporate."
Pe de alta parte, bancherul afirma ca mentinerea de catre BNR aunor reglementari severe in privinta evaluarii clientilor si aconstituirii provizioanelor pentru pierderi din credite afecteazapiata creditului si perceptia bancilor straine.
"Reglementarile BNR au efect negativ atat asupra capacitatiiefective a bancilor de a da credite, cat si asupra disponibilitatiiacestora pentru a creste creditarea. Mare parte din circumspectiabancilor vine din cauza ca ratingurile clientilor au scazut multfata de perioada de dinaintea crizei si in astfel de conditii BNRimpune constituirea unor provizioane foarte costisitoare cu atatmai mult cu cat colateralul nu mai acopera creditul solicitat dincauza deprecierii activelor", explica Radu, care in aproape douadecenii de cand activeaza in sistem a lucrat la BCR, Raiffeisen siacum la UniCredit.
El spune ca in ultima perioada nu au mai avansat discutiile cuBNR in privinta relaxarii reglementarilor de provizionare.
"Sunt foarte multe discutii si presiuni in grupurile straineprezente in Romania pentru a face un arbitraj de reglementare,adica sa fie mutate credite neperformante la subsidiare din tariunde cerintele de provizionare nu sunt atat de mari. Si asa vomajunge ca dupa ce inainte de criza nu aveam o situatie clara asuprafinantarilor pentru ca se ajunsese la export de credite pentruevitarea restrictiilor BNR, acum nu vom avea o imagine corectaasupra creditelor neperformante, a soliditatii bancilor si aexpunerilor pe clienti neviabili, ceea ce va fi un fenomennegativ."
Steven van Groningen, presedintele Raiffeisen Bank sivicepresedinte al ARB, sustine ca in cazul clientilor care reiauplata ratelor dupa restructurarea unui credit, banca nu ii poatereclasifica la un rating mai bun, iar provizionul foarte mareconstituit la momentul intreruperii platii trebuie mentinut pana lasfarsit, ceea ce implica un cost substantial.
"La persoanele fizice, dupa reglementarile contabileinternationale daca un client continua sa plateasca la trei lunidupa restructurare, atunci creditul poate fi considerat curent sinu mai este nevoie de provizion. Discutiile cu BNR continua, darcred ca ar fi cel mai simplu sa adoptam regulileinternationale."
Aprecierea leului, doar un fenomen pe piatavalutara
Seful UniCredit spune ca marile firme straine vor fi incontinuare interesate sa se pozitioneze cat mai bine in Romania siin regiune pentru ca Europa de Est - desi poate fi influentata deevolutiile economice negative din Grecia, este privita deinvestitori drept o zona care ofera oportunitati de crestere maibune in momentul in care isi revine.
Odata cu instalarea noului guvern si cu aprobarea bugetului inParlament in parametrii ceruti de FMI, Radu considera ca inexterior s-au acumulat destule perspective pozitive asupraRomaniei. Insa desi increderea incepe sa se manifeste, bancherulafirma ca intarirea leului in raport cu euro si scaderea dobanzilorreprezinta doar fenomene pe piata valutara si pe cea monetara atattimp cat cererea de credite nu creste.
"Singurul impact pozitiv in economie ar fi determinat descaderea dobanzilor la lei, insa efectul este mic pentru ca parteacea mai mare a creditarii este in euro."
Radu admite ca aprecierea leului macar usureaza efortulrambursarii pentru clientii cu credite in euro, insa in acelasitimp remarca faptul ca aceasta tendinta scumpeste exporturile, iarRomania urmareste, in principiu, sa iasa din criza in primul randpe seama cresterii exporturilor in masura in care isi revin pieteledin Vest.
"Nu cred ca pe termen scurt va creste consumul. Revenireaacestuia va fi o consecinta a cresterii economice, nu invers, iarcel mai bun motor al cresterii economice sunt exporturile. Esteimportant ca dobanzile la euro sa ramana scazute", a conchis RasvanRadu.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
