Euro a făcut ieri un pas înapoi şi s-a retras aproape de 4,44 lei, după saltul de la jumătatea săptămânii, dolarul american şi francul elveţian pierzând la rândul lor teren în faţa leului. Pe piaţa interbancară, cursul a scăzut sub cotaţia oficială spre finalul şedinţei de ieri.
Volatilitatea cursului s-a diminuat vizibil în ultimele zile după puseele de luna trecută, generate de retragerile investitorilor străini de pe piaţa titlurilor de stat. Cursul a fluctuat în jurul pragului de 4,45 lei/euro în ultimele şase şedinţe, fără să reacţioneze vizibil la decizia BNR de a începe un nou ciclu de relaxare a dobânzii-cheie la lei.
Dobânzile de pe piaţa interbancară au reacţionat în schimb la decizia de luni a BNR şi s-au oprit din tendinţa de creştere manifestată în luna iunie. Indicatorul Robor la 3 luni, baza de calcul pentru creditele de retail în lei, s-a stabilizat la 4,6% pe an după o creştere de o jumătate de punct procentual pe parcursul lunii trecute.
BNR a publicat ieri un curs oficial de 4,4420 lei/euro, în scădere cu un ban faţă de nivelul din şedinţa precedentă. Dolarul american a scăzut la 3,4165 lei/dolar, în timp ce francul elveţian a ajuns la nivelul de 3,6048 lei.
Leul a câştigat circa 2,5 procente în faţa euro faţă de maximul de 4,55 lei/euro atins la jumătatea lunii iunie. Cursul este totuşi cu trei procente peste minimul anului, de 4,3 lei.
Leul a ajuns sub presiune la începutul lunii iunie pe fondul unui val de depreciere a monedelor ţărilor emergente. Investitorii străini şi-au lichidat portofoliile de titluri de stat emise de ţările emergente pe fondul unor reacţii negative stârnite de un anunţ al băncii centrale americane privind reducerea treptată a lichidităţii excesive de pe piaţă. Investitorii şi-au mutat banii în bonduri americane, în condiţiile în care există aşteptări ca randamentul acestora să crească.
Leul intrase pe un trend de apreciere la începutul anului datorită interesului ridicat al străinilor pentru investiţiile în titluri de stat în lei. Cererea de lei pe piaţa valutară a crescut în acest context, ceea ce a condus la aprecierea leului până aproape de nivelul de 4,3 unităţi/euro. Analiştii se aşteptau chiar ca leul să spargă acest prag, dar volatilitatea de pe pieţele internaţionale a dat peste cap toate prognozele.
Apetitul străinilor pentru titlurile de stat în lei crescuse după ce JP Morgan şi Barclays au decis la sfârşitul anului trecut să includă mai multe emisuni de obligaţiuni ale statului român într-o serie de indici proprii. Străinii au ajuns astfel să deţină o cincime din obligaţiunile în lei, ceea ce în perioade tulburi reprezintă o vulnerabilitate.
Un efect pozitiv al includerii titlurilor în lei în indicii celor două bănci a fost faptul că statul s-a împrumutat de la începutul anului din ce în ce mai ieftin de pe piaţă, dar în ultimele săptămâni costurile de finanţare au început să crească, iar randamentele au revenit peste pragul de 5% pe an. Ministerul de Finanţe a respins la ultimele două licitaţii din iunie toate ofertele băncilor pentru cumpărarea de obligaţiuni în lei, considerând randamentele solicitate ca fiind prea mari.
Acest articol a apărut în ediţia tiparită a Ziarului Financiar din data de 05.07.2013
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
