„Dacă România ar fi avut rata de colectare la TVA similară cu a Bulgariei în 2016, veniturile din TVA ar fi fost cu 2.25% din PIB mai mari - 17 mld. lei sau 3,8 mld. euro.“
România se află pe primul loc în Uniunea Europeană în ceea ce priveşte deficitul de colectare al TVA, în timp ce Bulgaria a performat cel mai bine la recuperarea deficitului de colectare al TVA din spaţiul comunitar.
În România, deficitul de colectare a TVA (diferenţa dintre posibilitatea de încasare şi încasarea efectivă) în 2016 a fost de 35,88%, în creştere faţă de 2015, în timp ce bulgarii au înregistrat un deficit de colectare a TVA de 14%, în scădere cu 7 puncte procentuale faţă de 2015, arată un raport al Comisiei Europene.
„În Bulgaria, au făcut demersuri în 2002-2003 pentru un program în parteneriat cu Banca Mondială, în cadrul căruia au reformat complet administraţia fiscală. Au făcut administraţii fiscale regionale şi totul s-a mutat pe electronic, de la plăţi la registru. Am avut şi noi o înţelegere cu Banca Mondială în 2013, avem şi finanţare, însă lucrurile nu arată bine“, a declarat pentru ZF Ionuţ Dumitru, preşedintele consiliului fiscal şi autorul unui studiu privind economia neobservată a României.
Deficitul de colectare a TVA în Bulgaria era de mai mult de un miliard de euro (2,06 mld. leva bulgăreşti), iar în 2016 acesta a ajuns la 692 mil. euro (1,3 mld. leva), o scădere de 34%, potrivit raportului Comisiei Europene. „Dacă România ar fi avut rata de colectare la TVA similară cu a Bulgariei în 2016, veniturile din TVA ar fi fost cu 2,25% din PIB mai mari (17 mld. lei sau 3,8 mld euro)“, arată raportul preşedintelui Consiliului Fiscal Ionuţ Dumitru.
Digitalizarea sistemului ANAF este prima măsură care ar mări rata de colectare a TVA din România. Pe site-ul Băncii Mondiale se regăseşte proiectul de peste 90 de milioane de dolari din 2013 pentru modernizarea sistemului fiscal românesc. Până la această dată, România a folosit 19,18 mil. dolari din cei 90.
O altă măsură care a dat roade deja şi este în vigoare pentru anumite categorii de produse (cereale, electronice) este taxarea inversă generalizată, în care plata TVA se face de către ultima „verigă“ din lanţul comercial. Există o directivă europeană în acest sens, însă România nu îndeplineşte cerinţele pentru a fi implementată taxarea inversă generalizată. Frauda fiscală cu TVA se ridică la 50 de miliarde de dolari la nivelul Uniunii Europene, în timp ce în România deficitul de colectare a TVA este de aproape 36%, cel mai mare la nivelul Uniunii Europene. Media europeană este de 12%, în scădere cu un punct procentual.
„Digitalizarea este una dintre soluţii. Polonia a încasat într-un an de zile cu 30% mai mult TVA la bugetul statului pentru că a digitalizat sistemul ANAF. Ungaria şi-a pus la punct un sistem digital în care sunt înscrise aproximativ 270.000 de companii înregistrate în sistemul online al ANAF din Ungaria, prin care se certifică automat facturile. Astfel ANAF are informaţia în timp real“, a spus la ZF Live Daniel Anghel, tax and legal service leader în cadrul firmei de audit şi consultanţă fiscală PwC România.
În 2015 a avut loc o reducere a cotei de TVA la produsele agricole, apoi în 2016 reducerea cotei TVA standard, care, în mod normal ar fi trebuit să se transpună într-un deficit de colecatre mai mic.
Cu toate acestea, în 2016 faţă de 2015, România a înregistrat o creştere a deficitului de colectare a TVA.
„În mod normal, o reducere a cotei de TVA ar trebui să ducă automat la o micşorare a acestui deficit, pentru că se merge pe ideea că în momentul în care scade cota de TVA, apetitul evazioniştilor este mai redus. În 2015 noi am avut o reducere de cotă la produsele agricole de la 24% la 9% şi în 2016 de la 24% la 20% cota standard. Aceste reduceri semnificative de TVA nu au fost văzute în micşorarea acestui deficit de colectare. Singura explicaţie este că a crescut neconformarea mai mult decât impactul reducerii de cotă“, a mai spus Daniel Anghel.
